Oaluniţă care-şi modifică volumul, forma, culoarea, marginea sau structura este suspectă. Toate aceste semne arată că se transformă dintr-una inofensivă într-una cancerigenă.

Aluniţele vechi, pe care le ai din copilărie, sunt mai puţin periculoase faţă de cele care apar din senin, la vârsta adultă, te avertizează dermatologii. Cu ajutorul unui aparat numit dermatoscop şi al unui calculator, medicii dermatologi pot „citi“ rapid aluniţa şi-ţi pot spune dacă riscă sau nu să devină malignă sau dacă ai nevoie de monitorizare.

Când trebuie să mergi la medic

„Creşterea în suprafaţă şi volum a unei aluniţe, apărută într-un interval de câteva luni de zile, este principalul semnal de alarmă“, atenţionează dermatologul Mihaela Leventer, de la Clinica Dermastyle din Bucureşti.

Ea te avertizează să fii atent şi dacă punctuleţele de pe aluniţ e nu mai sunt centrale, ci se deplasează spre margine, dacă aspectul este asimetric sau dacă aluniţa are marginea „mâncată de molii“.

Toate aceste modificări ridică suspiciunea că aluniţa ta ar putea deveni cancerigenă. Şi dacă ai mai mult de 10-15 aluniţ e, trebuie neapărat să mergi la doctor pentru monitorizare.

Acesta le va fotografia şi va face o hartă cu amplasarea lor şi le va numerota pe cele active. La un interval de 3-6 luni sau chiar un an, în funcţie de risc, imaginile se compară.

„Dacă există o modificare a granulelor de pigment, propunem operaţia, dacă nu există modificări, aluniţele se urmăresc pe termen lung“, mai explică dermatologul Mihaela Leventer.

Nu vă traumatizaţi aluniţele!

Specialiştii mai spun că sunt mai periculoase şi trebuie mai atent supraveghate aluniţele noi, faţă de cele care există de la vârste fragede. Ideea că este periculos să „zgândări“ o aluniţă este susţinută de medici.

„Un traumatism constant, permanent, chiar minor, de frecare sau doar de zgâriere creşte riscul de transformare a unor aluniţe inofensive în unele cancerigene. Asta pentru că traumatismul stimulează creşterea celulelor în mod anarhic“, mai spune medicul dermatolog.

TEHNICĂ

Aparatura folosită în clinicile dermatologice

Dermatoscopul este instrumentul esenţial al medicilor în investigarea aluniţelor. Acesta este de fapt un microscop portabil cu o sursă de lumină polarizantă, care atunci când se lipeşte de piele îi permite medicului să vadă mai multe straturi suprapuse ale leziunii. „Este un fel de lanternă, cu sistem de lupe. Când priveşti prin vizor poţi să observi distribuţia granulelor de pigment în interiorul pielii, sunt de fapte semnele care-ţi spun clar dacă aluniţa e malignă sau benignă“, explică dermatologul Mihaela Leveneter.

Dermatoscopul e completat, mai ales în cabinetele medicale private, cu un aparat digital care fotografiază şi stochează imaginile într-un computer, dotat cu un program special, pentru analizarea şi compararea evoluţiei aluniţelor. Aparatura amintită nu e folosită numai în cazul aluniţelor, ci şi a verucilor sau petelor foarte asemănătoare la o primă privire cu aluniţele, dar şi pentru diagnosticarea unui cancer cutanat. „O dermatoscopie simplă costă, în cabinetele private, 65-70 de lei, iar una care stochează imaginile şi face o hartă a aluniţelor – în jur de 100 de lei“, spune medicul dermatolog Oana Clătici, de la Clinica „Academica“ din Bucureşti.