Alte furturi, aceleași alegeri. Clopot contra voturi
- Octavian Hoandră
- 7 iunie 2024, 08:41
Aș fi putut jura că premierul Ungariei Viktor Orban va veni, înaintea alegerilor în România. Așa s-a și întâmplat. A participat luni la un eveniment de campanie al UDMR la Salonta, unde le-a cerut cetățenilor să voteze UDMR. În treacăt a spus că guvernul României nu are niciun motiv să îl critice, deoarece ”suntem capabili și dispuși să-l sprijinim pe președintele României pentru poziția de secretar general al NATO”.
”Actualele alegeri europarlamentare vor fi diferite ca cele anterioare. Și eu, în realitate, am venit aici cu bucurie, dincolo de faptul că m-a trecut vântul, pentru a ne oferi sprijin în faptul că UDMR trebuie să fie în Parlamentul European. Dacă UDMR nu va fi în PE, atunci va fi o problemă”, a spus Orban.
În fapt, Orban de la Budapesta, n-are de ce să și justifice vizita în România: el a avut și are, de mult, de când Traian Băsescu i-a pus la picioare Transilvania - contra voturile maghiarilor împotriva demiterii sale, o înțelegere prin care guvernele române, oricare ar fi ele, s-au angajat să facă orice, ca UDMR să facă parte din jocul politic la vârf din România.
În Transilvania -, oamenii se întreabă cât vor mai trebui să suporte mascarada celor care organizează acest trucaj pro-UDMR. Nu știu cum s-au obișnuit și încă nu dau semne de scârbă, știind că suntem singura țară așa-zis democratică în care un serviciu secret - STS -, este amestecat în exercițiul votului.
Nu știu nici cum s-au obișnuit cu ideea că voturile românilor pot fi manipulate și furate grosolan, fără ca nimeni să pățească nimic. Cazul Clotilde Armand, - sectorul 1 București -, a rulat pe televiziuni ani întregi, fără ca Justiția să fi spus ceva despre cei care jucau fotbal cu voturile alegătorilor. Ba, mint. Ceva s-a întâmplat, totuși. Procurorul care ancheta cazul și care a declarat că da, este vorba de furtul alegerilor a fost forțat să predea cazul și să se retragă.
Deși peste munți subiectul pare să nu emoționeze, în Transilvania mai există o temă, poate cea mai importantă pentru ei, când vin alegerile. Pe scurt, ea se poate enunța așa: românii se întrabă din ce în ce mai acut, cât timp vor mai trebui să suporte trocul murdar pe care îl face la alegeri PSD cu UDMR pentru ca această formațiune anacronică să reușească să facă procentul de 5%?
În toate județele ”roșii” (unde PSD a câștigat cele mai multe voturi la europarlamentare), dar și în alte patru, UDMR a obținut la alegerile trecute zeci de mii de voturi în plus și scoruri de câteva ori mai mari decât la anteriorul scrutin care a implicat competiția între partide, parlamentarele din 2016. Rezultatele UDMR au fost chiar spectaculoase în Neamț și Dâmbovița, unde procentele au crescut chiar de 6-7 ori.
Prima persoană care a semnalat că situația ar putea fi bizară este Lucian Bernd Săuleanu, decanul Baroului Dolj și profesor la Facultatea de Drept din Craiova. Acesta a sesizat câteva aspecte ciudate:
„În Dolj au fost 1468 de voturi pentru UDMR, deși datele ultimului recensământ arată o populație de numai 192 de maghiari în județ. (...) În Teleorman, la numai 18 unguri înregistrați în evidența populației conform recensământului, au existat 667 de persoane care au optat pentru UDMR. (...) În Galați, cu 133 maghiari în evidență, au fost 1376 de voturi pro UDMR. La Botoșani, 926 de voturi și numai 14 unguri în evidență”.
Scoruri mai mari s-au consemnat și în alte județe, cum ar fi Tulcea, Vâlcea, Suceava sau Vrancea unde procentul a fost tot subunitar, dar dublu, triplu sau chiar de peste cinci ori mai mult față de 2016. Rezultatele obținute în județele ”roșii” (cu excepția Bacăului, unde UDMR a obținut la ultimele alegeri 1,20%) sunt subunitare, dar pot fi considerate un aport pentru Uniunea Democrată a Maghiarilor din România care de obicei este considerată în pericol de a nu trece pragul electoral.
Pe bună dreptate se pune întrebarea firească, dacă PSD va continua să scuipe în față alegătorii din Transilvania și de data aceasta.
N-a comentat nimeni din lumea politică atunci când pădurile, când li s-au retrocedat bunurile bisericilor, când au pretins și și-au luat ”înapoi” clădiri în care au funcționat spitale, școli. Acum, cu ajutorul voturilor ”cedate”, măsluite de către veșnicii parteneri de guvernare, PSD și PNL ”elitele” politicii maghiare vor din nou să obțină funcții cheie în Guvern, Parlament, Curtea Constituțională și deconcentrate.
Ungaria prin UDMR a profitat din plin de legile retrocedării de după 1989 obținând cam tot ce a cerut de la statul român. Un ziarist clujean onest, este printre foarte puținii care le atrage atenția asupra acestei mizerii. ”În urma presiunilor făcute de Budapesta, mii și mii de imobile din Transilvania au ajuns în mâinile unor aşa zişi „proprietari” sau pretinşi moştenitori ai grofilor unguri care le-au deţinut cândva şi care, în ultimii ani, au răsărit ca ciupercile după ploaie.
Și asta în condițiile în care România a plătit imense despăgubiri în perioada interbelică pentru bunurile celor care au refuzat cetățenia română alegând să trăiască în Ungaria. În schimb, România nu a obținut nimic de la statul ungar. Problema „Gojdu” ce viza restituirea către Biserica Ortodoxă Română a unei averi de peste trei miliarde de dolari ce constă în imobile situate în centrul Budapestei, păduri, obiecte de valoare și bani aflați în conturi a fost pecetluită de Budapesta.
În 2018, secretarul de stat ungar Árpád János Potápi, declara cu ocazia vernisării expoziției Diviziei Secuiești de la Muzeul Secuiesc al Ciucului că „veacul de singurătate în Bazinul Carpatic’’ a luat sfârșit și că „Guvernul Ungariei nu renunţă la acest pământ, nu renunţă la maghiarime, la părţile naţiunii maghiare şi la istoria maghiarilor’’.
Anul trecut, în cadrul taberei de la Tușnad din județul Harghita, premierul ungar Viktor Orban a sugerat fără echivoc că regiunile care au făcut parte din punct de vedere istoric din Regatul Ungariei, dar care acum se află în România, ar putea să nu aparțină cu adevărat țării.
Un alt gest jignitor la adresa României s-a consumat recent, când Ungaria a organizat cu mare fast o ceremonie de retrocedare a unui bun ce a aparținut românilor. În sfârșit, după 30 de ani de la căderea Comunismului, Budapesta acceptă să restituie ceva României. E vorba de un clopot de biserică. Muzeul de Istorie din Budapesta a restituit parohiei greco-catolice din Borșa Cluj un clopot ce a fost dus la Budapesta la sfârșitul Celui de Al Doilea Război Mondial.
Deși a fost prezentat ca un gest reparatoriu și de „vindecare a rănilor trecutului”, demersul este mai degrabă o mârlănie. După cum arată situația actuală, (iarăși) nu ne mai rămâne decât să avem, la infinit, (deși numărul acestora nu le permite), parlamentari europeni, miniștri, viceprim ministru, șefi mai mari sau mai mici în instituțiile Statului, membri din anacronicul UDMR, prin fraudă. Chiar nu mai există rușine?
Editorialul poate fi văzut AICI