Procurorul General Alex Florența susține că afirmațiile pentru care a fost criticat de judecătorii din CSM au fost prezentate în mod eronat, fără a ține cont de context.

„Puteau sa dea un telefon!... S-a facut o analiza a motivelor pentru care procentul de trimiteri in judecata este scazut... Analiza viza demersul de a-i incuraja pe procurori sa continue activitatea in paradigma constitutionala. Un procuror poate lua si achitare! Nu suntem Coreea de Nord, ca sa avem zero achitari”, afirmă procurorul.

Florența: În parchete sunt instigatori

Recentul conflict dintre Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători și Procurorul General al României, Alex Florența, referitor la „soluțiile surprinzătoare și apoplexice” ale instanțelor de judecată reprezintă o dovadă clară că în parchete își fac loc instigatori care contribuie la crearea unui climat negativ în magistratură.

În acest conflict sunt implicați și judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii, care au ieșit public pentru a condamna declarațiile neasumate ale procurorului general al României, catalogându-le drept „alegatii care au provocat indignare" si "un atac inadminsibil la independenta judecatorilor”.

Și totuși, dacă lucrurile nu au stat așa, iar Procurorul General nu a făcut acele declarații? Cel puțin nu în contextul alarmant imaginat de CSM!

Pentru a clarifica întreaga situație, Lumea Justiției l-a contactat pe Procurorul General al României, Alex Florenta, pentru a afla dacă declarațiile care circulă prin instanțe și parchete, dar nu numai, îi aparțin, dacă sunt autentice și care a fost contextul în care au fost făcute.

Astfel, Alex Florența ne-a informat încă de la începutul discuției că „discutia este scoasa din context, puteau sa dea un telefon (n.red. - judecatorii CSM)! Nu am avut niciun conflict pana acum in Consiliu. Trebuie sa existe dialog!".

Florența: Au fost discuții despre impunerea unei rate de achitări de maximum 2%

Întrebat despre cum a fost posibilă propagarea la acest nivel a unor declarații de acest tip și care a fost contextul în care au apărut aceste informații, procurorul general Alex Florenta ne-a dezvăluit că, la finalul bilanțului DIICOT din 11 februarie 2025, a avut loc o întâlnire între procurori în care s-a urmărit identificarea motivelor pentru care a scăzut procentul trimiterilor în judecată, având în vedere și numărul de achitări înregistrate, pentru Lumea Justiției.

În acest cadru, s-au discutat atât despre modificările de practică, cât și despre impunerea în interiorul PICCJ a unei rate de achitări de maximum 2%, toate aceste informații fiind esențiale pentru a evalua dacă „depasirea ratei de 2% a achitarilor este justificata de motive obiective, cum sunt aceste schimbari de jurisprudenta, sau a unor motive subiective, legate de eficienta procurorilor”.

„O neintelegere a modului in care s-au purtat discutiile”

„Cred ca este o neintelegere a modului in care s-au purtat discutiile la momentul bilantului DIICOT de marti, 11 februarie 2025. Interventia mea la acel moment nu a vizat in niciun fel o critica la adresa instantelor de judecata sau o contestare a solutiilor dispuse de instantele de judecata, dovada faptului ca nu am facut referire la nicio solutie in sine.

La momentul respectiv, s-a facut o analiza a motivelor pentru care procentul de trimiteri in judecata este destul de scazut fata de tinta stabilita la nivelul Ministerului Public, iar prin prisa informatiilor culese din tara, de la nivelul parchetelor, s-a incercat o identificare a principalelor cauze care genereaza o scadere a acestei rate de trimiteri in judecata si, eventual, o reticenta a procurorilor de a mai trimitere in judecata.

Au fost identificate astfel mai multe cauze, printre care si imprevizibilitatea aparenta a practicii judiciare, ca urmare a mai multor modificari de practica judiciara din ultima perioada, care duce evident la masuri de achitare sau incetare a procesului penal in cazurile netrimise in judecată”, a afirmat Alex Florența.

„Target de maxim 2% a ratei de achitări”

„Aceasta cauza este dublata si de faptul ca, la nivelul Ministerului Public, este stabilit un target de maxim 2% a ratei de achitari, care sa nu fie depasit, iar acesta duce automat la o usoara reticenta a procurorilor de a mai trimite in judecata, ca urmare a acestei imprevizibilitati.

In acest context era facuta o analiza si a avut loc discutia cu privire evenimentele de practica judiciara si la solutii, si nicidecum o critica la adresa instantelor de judecata sau a solutiilor pe care sunt indrituite sa le pronunte.

Iar analiza viza tocmai demersul de a-i incuraja pe procurori sa continue activitatea in paradigma constitutionala in care functioneaza, sa trimita in continuare in judecata in cauzele in care considera ca probatoriul justifica o astfel de solutie, fara a analiza posibilitatea obtinerii sau nu a unei solutii de achitare, solutie care este fireasca in orice demers judiciar”, mai  spune procurorul.

Declaratiile din spatiul public sunt reale?

„A fost o discutie de imbold, care a avut loc la finalul bilantului, in cadrul colectivului de procurori, fara presa, fara a fi un cadru public. Nu a vizat transmiterea publica a unui astfel de mesaj care, iata, putea fi inteles gresit, cum pare ca a fost inteles in momentul de fata.

Afirmatiile facute in ceea ce putem spune ca era practic o sedinta de lucru la finalul bilantului nu au reprezentat o critica la adresa judecatorilor. A fost efectiv o discutie in care s-a dorit identificarea cauzelor care justifica scaderea procentului de trimiteri in judecata.

Schimbarile de practica au fost intr-adevar una dintre cauze, pentru ca in baza lor s-au pronuntat solutii de achitare sau de incetare a procesului in foarte multe cauze. Este o realitate care nu poate reprezenta un atac la adresa judecatorilor, ci doar o constatare!”, declară Florența

Florența: Nu criticăm soluțiile de achitare decât în căile de atac

„Noi nu criticam solutiile de achitare decat in caile de atac. Daca ele raman definitive, raman definitive, insa noi trebuie sa facem o analiza a lor si a motivelor pentru care s-a obtinut o achitare definitiva pentru a vedea daca sunt imputabile procurorilor si, totodata, sa vedem daca depasirea ratei de 2% a achitarilor este justificata de motive obiective, cum sunt aceste schimbari de jurisprudenta, sau a unor motive subiective, legate de eficienta procurorilor.

In contextul acesta a fost toata discutia. Un procuror poate lua si achitare! Acum ce face, ne impiedicam de asta? Face parte din joc! Nu suntem Coreea de Nord ca sa avem zero achitari”, a încheie Procurorul General.