Starea de rău manifestată brusc de Recep Tayyip Erdogan, marțea trecută, în cadrul unui interviu de televiziune transmis în direct, a „înghețat” Turcia. A doua zi după incident, președintele turc și-a anulat întregul program electoral. Acum se spune că va trebui să-și revizuiască întreaga planificare a campaniei electorale.

Scenariile cu privire la viitorul lui și al țării s-au întețit. Unul dintre acestea încearcă să măsoare impactul electoral. Se apreciază că poate pentru prima dată în cei douăzeci de ani de când se află la conducere, Erdogan oferă imaginea unui „președinte obosit”. Cu alte cuvinte, oferă un mesaj opus celui în care a investit întreaga strategie electorală – adică mesajul unei Turcii puternice care, în ciuda șocurilor economice, construiește portavioane și centrale nucleare.

Nu întâmplător, prima reapariție publică a președintelui Turciei, chiar dacă prin teleconferință, a fost la ceremonia de inaugurare a centralei nucleare de la Akkuyu împreună cu aliatul său Vladimir Putin. A fost o imagine care a temperat oarecum îngrijorarea echipei și a susținătorilor săi.

„Alegătorii turci sunt pretențioși. Ei vor un lider puternic. În 2002, prim-ministrul de atunci, Bülent Ecevit, era bolnav de câteva săptămâni. Boala lui a coincis cu declanșarea unei crize economice, iar asta a făcut ca la alegerile din acel an să primească doar 1,2% din voturi. A fost învins de Erdogan care s-a prezentat ca fiind dinamic și tânăr”, a spus pentru Kathimerini un jurnalist turc cu experiență.

Dar ceea ce s-a întâmplat în aceste zile îi îngrijorează și mai mult pe cei care subliniază că întreaga țară este dependentă de Erdogan pentru că din cauza puterilor sale sporite, aproape nimic nu funcționează fără președinte. A provocat, de asemenea, îngrijorare ușurința cu care s-au răspândit zvonurile despre sănătatea sa, majoritatea provenind din surse din Rusia și China care transmiteau că Erdogan a suferit un infarct sau un accident vascular cerebral. Deși medicii și colaboratorii săi din Turcia au vorbit despre o răceală puternică sau gastroenterită, puțini i-au crezut, deoarece istoricul medical al lui Erdogan este unul încărcat.

Acum țara intră în linia dreaptă a campaniei electorale, cu doar două săptămâni până la alegeri, iar analiștii politici se întreabă dacă Erdogan va avea puterea să pună în aplicare cele mai dificile măsuri până la linia de sosire. Alții se întreabă deja dacă va mai putea conduce Turcia, în cazul în care va câștiga. O țară în care în fiecare lună oamenii sunt din ce în ce mai săraci pe măsură ce puterea de cumpărare scade și toată lumea se așteaptă la o mare criză economică după alegeri.

Când oamenii râd...

Acum câteva zile am mers la un magazin al unui cunoscut lanț de supermarketuri turcești din Istanbul. Scopul nostru, pe lângă cumpărături, a fost să vedem prețurile produselor de pe rafturi. Acolo ne-am întâlnit cu două bătrâne din clasa de mijloc care priveau cu uimire prețurile la cartofi și la ceapă. Ne-am apropiat de ele și când am văzut că prețul cepei a ajuns la 35 de lire, după ce în noiembrie 2022 fusese în jur de 10 lire, ne-am îngrijorat și noi. Prețul cărnii tocate a ajuns la 390 de lire pe kilogram, în timp ce în vara lui 2022 era în jur de 200 de lire. Cele două doamne se uitau la prețuri și au început să râdă și să glumească pentru că nu le venea să creadă cât de mult se scumpise totul!

Când am ajuns la casa de marcat, m-am întâlnit cu un cunoscut de-al meu, un director al unei mari companii, care cumpărase o sticlă de rachiu turcesc și niște aperitive. I-am împărtășit ceea ce tocmai discutasem cu doamnele și râsul lor despre prețuri. Atunci el mi-a adus aminte de o poveste: Un sultan din epoca otomană își trimitea adesea colaboratorii la piață pentru a-i transmite reacțiile oamenilor. Când i-au spus „oamenii se plâng”, sultanul a ridicat taxele. Deși îi spuneau „lumea murmură împotriva ta”, el continua să crească prețurile. Într-o zi, însă, unul dintre apropiații lui i-a spus „oamenii văd prețurile și râd”. Apoi sultanul și-a chemat toți colaboratorii și le-a spus „lucrurile sunt serioase, trebuie să luăm măsuri”. „Se pare că suntem în această fază”, mi-a spus interlocutorul meu, întrucât „lumea și-a depășit limitele, acum pur și simplu rabdă ca să vadă ce se va întâmpla după alegeri”.

Inflația oficială în Turcia este de aproximativ 50%. Dar multe produse alimentare au crescut de la 100% la 210%. Prețurile pe piața imobiliară în decurs de un an au crescut cu 180%. Creșterea chiriilor a depășit 140% pe an.

În această situație economică, Recep Tayyip Erdogan promite să îmbunătățească situația economică după alegeri, dar deocamdată prezintă cetățenilor turci realizările sale simbolice: transformarea Hagiei Sofia în moschee, mașina electrică TOGG, dronele și portavionul „Anadolu”.

„Ceapa este cea care determină decizia alegătorului mai mult decât mașina electrică TOGG. Într-adevăr, alegătorul se emoționează până la lacrimi când se roagă în interiorul Hagiei Sofia sau este impresionat când vede nava „Anadolu” ancorată. Dar când se întoarce acasă și vede prețul cepei, acolo lucrurile se schimbă. Nu mândria determină preferințele politice”, spune analistul politic și realizator de sondaje Bekir Ağirdir în interviul său pentru ziarul Oksijen.

Majoritatea sondajelor de opinie din Turcia îl situează pe Kemal Kilicdaroglu înaintea lui Erdogan. Totuși, în ultimele zile și procentele președintelui Erdogan au înregistrat creșteri, reducând diferența față de adversarul său. Ultimele cifre ale unor sondaje de încredere arată că procentele lui Kilicdaroglu variază de la 43% până la 48%, iar ale lui Erdogan între 39,7% și 44%. Sondajele efectuate pentru echipa unui mare partid din Turcia prevăd pentru primul tur al alegerilor: 48% pentru candidatul opoziției turce și 47% pentru Erdogan.

„Calul Troian”

Un factor crucial în această competiție electorală va fi cel de-al treilea candidat, Muharrem İnce, care la alegerile prezidențiale din 2018 a fost adversar al lui Erdogan și candidat al opoziției, dar a pierdut la diferență mare. Acum, candidatura lui ar putea duce la un al doilea tur al alegerilor prezidențiale pentru că cea mai mare parte din voturile pe care le va obține vor fi rupte din electoratul lui Kilicdaroglu, întrucât provine tot din Partidul Popular Republican. Partidele de opoziție îl consideră pe Ince un cal troian al președintelui Erdogan.

Realitatea este că Erdogan este cel care suportă toată povara campaniei electorale, el este cel care poate menține și aduna oamenii în jurul său. AKP este partidul care poate ajunge la 38% - 40% la alegerile parlamentare, spre deosebire de celelalte partide ale Alianței Populare, în condițiile în care Devlet Bakhceli se arată a fi un lider obosit, Fatih Erbakan este lipsit de sprijinul popular, iar procentele lui Huda Par nu ajung la 1%.

Opoziţia, pe de altă parte, „desfăşoară” aproape în fiecare zi o campanie electorală condusă de patru oameni. Împreună cu Kemal Kilicdaroglu, Mansur Yavaş, primarul Ankarei, Ekrem İmamoğlu, primarul Istanbulului, și Meral Akşener, președintele Partidului Bun, continuă campania electorală, potrivit kathimerini.gr

Alegătorii președintelui turc susțin că Erdogan este capabil și are carisma politică să îi înfrunte pe toți. Atâta timp cât sănătatea îi permite.

 

(Traducerea Rador)