Igor Smirnov ar fi pierdut alegerile prezidenţiale din Transnistria în defavoarea candidatului Moscovei, Anatoli Kaminski, potrivit unui exit poll realizat de Centrul informaţional-analitic "Socium", informează Jurnal de Chişinău. Secţiile de votare s-au deschis la ora 7 şi s-au închis la ora 20.00.

Regimul de la Tiraspol se pregătise să regizeze, azi, un nou scrutin prezidenţial în stânga Nistrului, al cincilea de la trasarea pe harta vechiului spaţiu sovietic a regiunii separatiste. Alegerile nu ar fi trebuit să producă nicio surpriză, Igor Smirnov, liderul care conduce cu mână de fier Transnistria din decembrie 1991, fiind în cărţi pentru încă un mandat de cinci ani, deşi Rusia vrea să îl scoată cu orice preţ din scenă pe uşa din dos.

În căutarea unui interpus mai maleabil, Moscova a semnalat încă din vară că doreşte retragerea lui Smirnov, propunându-i acestuia garanţii de securitate în schimb. Refuzul acestuia de a părăsi puterea şi înscrierea în cursa prezidenţială au atras un val de ameninţări din partea Rusiei, care au culminat cu avertismentul blocării conturilor pe care transnistrenii le au în băncile ruse.

Indezirabilul de la Tiraspol

Strategii lui Vladimir Putin l-au aruncat apoi în lupta electorală pe Anatoli Kaminski, candidatul formaţiunii Obnovlenie şi preşedintele Sovietului Suprem al Transnistriei, aşa-numitul parlament de la Tiraspol. Predecesorul său, Aleksei Şevciuk, şi liderul Partidului Comunist din regiune, Oleg Horjan candidează şi ei .

Pentru a-i spori şansele lui Kaminski, Rusia a lăsat să se înţeleagă că o eventuală victorie a lui Smirnov în scrutinul de azi se va răsfrânge negativ asupra nivelului de trai al transnistrenilor, o chestiune extrem de sensibilă pentru cei aproape 406.000 de alegători din stânga Nistrului care depind în bună măsură de ajutorul financiar rus.

Cum se explică însă această schimbare bruscă de prioritate în politica externă a Moscovei? "Putin readuce cu el la Kremlin o linie mai dură în privinţa Transnistriei şi vrea în acest context să promoveze la Tiraspol oameni din anturajul său, din echipa sa. Iar Kaminski este unul din apropiaţii clanului Putin", a comentat pentru EVZ analistul moldovean Petru Bogatu.

"Smirnov a devenit pentru Moscova o figură indezirabilă, aşa cum a devenit şi fostul primar al Moscovei, Iuri Lujkov. Putin vrea acum la Tiraspol un lider docil care să se plieze pe planurile Moscovei privind Transnistria, oricare ar fi acestea", a adăugat analistul. Un dictator popular şi abil Jocurile electorale nu sunt încă făcute, în pofida intervenţiei Rusiei. "Aşa cum s-a întâmplat recent şi la alegerile prezidenţiale dintr-o altă regiune separatistă, Osetia de Sud, Moscova pariază pe unul, dar iese altul. Asta pentru că Smirnov rămâne foarte popular în rândul transnistrenilor, mai ales printre etnicii ruşi din Tiraspol, care văd în el siguranţă. Kaminski, în schimb, reprezintă pentru ei incertitudine", a adăugat Bogatu.

Analistul aminteşte, în acelaşi context, că Smirnov a mai căzut în dizgraţia Moscovei, în 1993, în timpul crizei constituţionale de la Moscova. Liderul transnistrean a trimis atunci trupe care să pună umărul la eforturile de demitere a lui Boris Elţîn, soldate în final cu un eşec răsunător. "Nu trebuie doar să îl demonizăm pe Smirnov. El este un lider abil, inteligent, cunoaşte regulile jocului şi ştie când să cedeze atunci când este nevoie. Este o figură extrem de puternică şi capabilă să gestioneze situaţii dificile. Tocmai din acest motiv clanul din spatele său îl susţine în continuare", a mai explicat Petru Bogatu.

Comparat cu Walesa şi Lula da Silva

Născut în Extremul Orient rus, într-un orăşel din Peninsula Kamceatka, Igor Smirnov conduce cu mână de fier republica separatistă transnistreană, situată la periferia occidentală a fostei URSS, încă din 1991. Doar doi lideri din fostul spaţiu sovietic, liderul uzbek Islam Karimov şi cel kazah Nursultan Nazarbaiev, îl depăşesc pe Smirnov ca longevitate în funcţie.

Biografia oficială îl aşază pe Smirnov în rândul importanţilor lideri mondiali care au parcurs, înainte de a prelua frâiele puterii, un traseu revoluţionar. "Timp de aproape 30 de ani, Igor Smirnov a fost sudor la o fabrică din Tiraspol. Acolo, la fel ca un alt sudor care a ajuns apoi preşedinte, brazilianul Luis Ignacio Lula da Silva, şi-a descoperit înclinaţia de lider de sindicat. Inspirat de stilul lui Lech Walesa, Smirnov s-a folosit de influenţa sindicatelor pentru a produce schimbări politice nu doar la nivelul fabricii, ci şi la nivelul societăţii transnistrene", se arată în textul citat.

Portretul nu putea fi unul desăvârşit dacă liderul de la Tiraspol nu figura în biografie şi ca deţinut politic. Acest statut şi l-a dobândit odată cu arestarea sa de către autorităţile moldovene, în august 1991, sub acuzaţia de implicare "în lupta pentru autodeterminarea Transnistriei", potrivit textului citat. Nu camarazii de arme l-au eliberat, aşa cum s-ar cuveni unui luptăror, ci un grup de femei care au blocat timp de mai multe zile calea ferată ce leagă Chişinăul de Odessa şi Moscova, se mai arată în biografia oficială.

Popularitate întreţinută economic

Transnistrenii îşi văd de interesele imediate atunci când îi dau votul lui Smirnov, aşa cum ei înşişi recunosc. "Lumea îl susţine pe Smirnov, mai ales pensionarii, pentru că preţurile la gaze şi la curent sunt mici, alocaţiile sunt mari iar pensiile se dau la timp", a declarat pentru EVZ Aleksei Marciuk, un transnistrean din oraşul Bender. "Ca un alt mijloc electoral, recent, lanţul de supermarketuri Sheriff, controlat de familia Smirnov, le-a dat pensionarilor un card prin care cei fac cumpărături de cel puţin 1.000 de ruble transnistrene beneficiază de cel puţin şapte la sută reducere", a mai spus Marciuk.

El crede că jocurile de putere făcute de Moscova sunt doar de faţadă. "Pe Kamenski îl susţin ruşii şi localnicii din raionul Râbniţa, unde acesta a fost prim-secretar. Dar cred că Smirnov va câştiga în cele din urmă. Şi mai cred că e un joc politic faptul că nu-l susţin ruşii. Dacă nu-l susţineau, îl schimbau demult", a conchis transnistreanul. Adrian Artene, faţă în faţă cu Smirnov în 2005

Primul jurnalist român care a stat faţă în faţă cu liderul transnistrean povesteşte pentru EVZ experienţa pe care a avut-o la Tiraspol acum şase ani

Adrian Artene, în prezent realizator la Kanal D, este primul jurnalist român care l-a întâlnit în persoană pe Igor Smirnov, la alegerile pentru Sovietul Suprem din 2005. "Am stat aproape o săptămână în regiunea separatistă. Mi s-a spus atunci că eram singurul ziarist occidental acceptat să transmită ştiri din Transnistria în preajma alegerilor legislative. Intenţia lor era bineînţeles să arate că scrutinul se desfăşoară într-o deplină transparenţă", povesteşte Artene, pe atunci reporter la ziarul "Averea".

"Deşi depusesem cerere să fac un interviu cu Smirnov, nu l-am întâlnit în final decât la secţia de vot, în ziua alegerilor. Mă aflam în grupul ziariştilor, în majoritate din fostul spaţiu sovietic, izolaţi de gărzile de corp ale lui Smirnov căruia îi făcuseră un culoar de trecere", povesteşte Adrian Artene.

Dialog în română şi rusă

"Când s-a apropiat de noi i-am strigat în limba română: «Domnule preşedinte, sunt un ziarist român şi aş dori să vă pun câteva întrebări». S-a întors imediat şi s-a îndreptat apoi spre mine, provocând agitaţie printre bodyguarzii săi. L-am rugat să comenteze declaraţiile de atunci ale preşedintelui Băsescu care ceruse Rusiei să îşi retragă trupele din Transnistria. Deşi vorbeşte foarte bine limba română, a refuzat să o folosească şi mi-a  răspuns doar în rusă. Una din gărzile sale de corp îmi traducea răspunsurile, dar nu mai apuca să traducă şi întrebările mele pentru că Smirnov răspundea imediat, semn că înţelegea foarte bine ce spun", îşi aminteşte jurnalistul român.

"România face pe ea de frica Rusiei"

Smirnov i-a răspuns atunci într-un limbaj vulgar, folosindu-se de un banc pe care l-a considerat adecvat respectivului context geopolitic. "E absurd să se creadă că voi veţi dicta Federaţiei Ruse unde să-şi ţină trupele. Ce faceţi voi acum îmi aminteşte de povestea unui vânător care a plecat să împuşte lei în Africa. Când s-a întors a povestit că a dat nas în nas cu un leu uriaş, care s-a repezit spre el să-l mănânce, dar că dintr-o dată acesta s-a oprit şi a fugit speriat. Cand l-a intrebat cineva pe vânător de ce s-a speriat leul, el i-a răspuns: «A crezut că sunt elefant! » «De ce?» «Pentru că de frică m-am scăpat pe mine şi eram sub un munte de c...t!» Aşa şi cu România: a plecat să vâneze leul rus, dar se va c..a pe ea!", a încheiat Igor Smirnov.

Teama pe care regimul Smirnov o răspândeşte în rândul populaţiei plutea şi atunci în atmosferă â, îşi aminteşte Artene. "Despre Smirnov se vorbea acolo în şoaptă iar puţinele critici pe care le-am auzit nu erau deloc vocale. Era de aşteptat, căci Smirnov ţine Transnistria sub bocanc iar toate frâiele le trage prin intermediul familiei sale care controlează toate sectoarele vitale ale regiunii: securitatea, exporturile şi importurile, mediile de informaţie", a mai povestit ziaristul român.

Este naiv să se creadă că Smirnov poate fi înlăturat din funcţie pentru că aşa vrea electoratul transnistrean, orice astfel de schimbare fiind influenţată doar de decizia Moscovei, a conchis Adrian Artene.