Grupările radicale de dreapta au obţinut un număr mare de mandate la europarlamentare.
Grupările europene de extremă- dreapta au obţinut câştiguri consistente la alegerile de acum două zile, profitând de prezenţa scăzută la urne (42,94 la sută), speculând efectele crizei economice sau, după caz, pierderea încrederii electoratului în guvernele naţionale. Dincolo de succesul PRM în România, extremiştii şi-au sporit numărul de voturi în opt ţări şi ar putea încerca formarea unui grup po litic în Parlamentul European (PE). Un partid numai pentru albi Un câştigător, în Regatul Unit, este Partidul Naţional Britanic (BNP), care a obţinut două locuri în PE. Eurodeputaţi în devenire sunt şeful BNP, Nick Griffin, şi Andrew Brons, care şi-a început cariera într-o mişcare neonazistă. Fondatorul BNP, John Tyndall, declara în 1990 că „Mein Kampf” este biblia sa, iar partidul era în mod public declarat rasist. Actualul lider a încercat să aducă discursul public la un nivel mai moderat şi susţine că promovează „naţionalismul etnic”. BNP respinge imigraţia, este islamofob şi cere ca locurile de muncă britanice să aparţină britanicilor. Ungaria pentru unguri În Ungaria, gruparea de extremă- dreapta, Jobbik, a obţinut un succes răsunător - trei mandate în PE, spre îngrijorarea premierului Slovaciei, ţară în care trăieşte o importantă minoritate maghiară. Jobbik, scrie AFP, militează cu sloganul „Ungaria pentru unguri”, luptă împotriva „infracţionalităţii rome” şi denunţă multinaţionalele şi băncile. Partidul este susţinut de aripa paramilitară „Garda maghiară”, care a organizat defilări în uniforme similare celor fostului partid nazist ungar. Împotriva străinilor „Străinii” sunt ţinta preferată a extremiştilor, iar Partidul Libertăţii din Olanda este un purtător de cuvânt pe această temă. Gruparea condusă de Geert Wilders, care a obţinut patru mandate în PE, are un discurs islamofob şi împotriva imigraţiei de orice fel. În Danemarca, Partidul Poporului Danez, antiimigraţie, dar care respinge eticheta de extremădreapta, a primit două locuri, faţă de unul în legislativul precedent. Şi partidul italian antiimigraţie Liga Nordului şi-a dublat reprezentarea, de la patru la opt europarlamentari.
Tendinţa de creştere este observată şi în Austria, unde Partidul Libertăţii a obţinut două mandate, sau în Finlanda, care trimite în PE primul său deputat de extremă-dreapta, din formaţiunea eurosceptică Perussuomalaiset. Frontul Naţional din Franţa a pierdut din susţinere, dar a reuşit să obţină trei mandate. Gruparea extremistă bulgară Ataka a câştigat doar două mandate, cu unul mai puţin faţă de precedentul scrutin. Un grup politic la orizont
Comentatorii europeni au avertizat că succesul extremiştilor va depinde de capacitatea acestora de a forma un grup politic stabil în PE, mişcare ce va facilita accesul la fonduri importante. O încercare an terioară în acest sens a eşuat la puţin timp de la formarea grupului, după o ceartă între repre zen tanţii PRM şi Alexandra Mussolini. Potrivit noilor reguli din PE, un grup politic are nevoie de participarea a minimum 25 de membri, reprezentând şapte ţări diferite.
„Jobbik vorbeşte deschis despre autonomie şi apără opiniile cele mai extreme, ceea ce va provoca o mare instabilitate în regiune.”
Robert Fico, premierul Slovaciei
EFECT Euroscepticii câştigă teren
Grupul deputaţilor eurosceptici din Parlamentul European, Uniunea pentru Europa Naţiunilor, a obţinut 35 de locuri, în timp ce membrii formaţiunii Independenţă şi Democraţie sunt creditaţi cu 19 mandate, potrivit ultimelor estimări. Rezultate bune a obţinut Partidul Independenţei, din Marea Britanie (13 mandate).
În Austria, euroscepticul Hans-Peter Martin, vedeta celui mai important cotidian austriac, „Krone Zeitung”, e considerat marele învingător al alegerilor europene, după ce a obţinut aproape 18 la sută din voturi. Un grup eurosceptic ar putea fi format în curând de conservatorii din Marea Britanie, Polonia şi Cehia. „DUMINICA NEAGRĂ” Socialiştii au pierdut sprijinul maselor
Socialiştii europeni nu au reuşit să profite de contextul favorabil creat în urma crizei economice şi financiare, fiind învinşi categoric la alegerile de duminică de către conservatori, care, potrivit France Presse, se află deja la guvernare în 21 dintre cele 27 de state membre UE. Potrivit rezultatelor parţiale date publicităţii ieri, socialiştii au obţinut în jur de 160 de mandate, iar adversarii lor de dreapta - între 263 şi 265 de mandate.
„Este, cu siguranţă, o seară tristă pentru social-de mocraţia europeană”, a declarat duminică liderul grupului socialist din Parlamentul European, germanul Martin Schulz. În urma creşterii ratei şomajului şi a intensificării criticilor la adresa sistemului capitalist, considerat responsabil pentru actuala criză economică, Partidul Socialiştilor Europeni spera să obţină un scor mult mai bun la europarlamentare. „Au fost pedepsiţi pentru că nu au venit cu alternative se rioase la ceea ce propun for maţiunile de centru-dreapta” este de părere Sara Hagemann, analist la Centrul de Politici Europene din Bruxelles, citată de „Financial Times”. Derută de stânga Partidul Laburist al premierului Gordon Brown s-a clasat pe un umilitor loc trei la scrutinul european din Marea Britanie, obţinând doar 15 la sută din numărul de voturi valabil exprimate. Alegerile au fost câştigate de conservatorii lui David Cameron (29 la sută), locul al doilea fiind ocupat de formaţiunea eurofobă Partidul Independenţei. Socialiştii au obţinut doar 16 la sută din sufragii în Franţa, aproximativ 21 la sută în Germania şi puţin peste 26 la sută în Italia.
Deşi partidul său de dreapta a câştigat scrutinul, premierul italian, Silvio Berlusconi, s-a de clarat nemulţumit de cele 35,26 de procente obţinute. Formaţiunile de stânga au mai pierdut alegerile în Spania, Portugalia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria şi au ieşit învingătoare în Danemarca, Grecia, Slovacia, Malta şi România. PPE vrea „mare coaliţie” Partidul Popular European (PPE) a întins ieri o mână so cialiştilor şi liberalilor, în vederea formării unei coaliţii majoritare în legislativul UE. Preşedintele PPE, conservatorul belgian Wil fried Martens, a evocat explicit posibilitatea cooperării între cele trei mari familii politice aflate la originea construcţiei europene, pe fondul ascensiunii „populiştilor şi euroscepticilor”. (Dan Stancu)
CITIŢI ŞI:
Cine i-a „furat” lui Geoană victoria
Alianţa PDL+EBA începe decapitarea filialelor codaşe
SENATUL EVZ: Pipiţe, oieri şi factorul bling în alegerile europene
EDITORIALUL EVZ: Gigi Şnur şi prosopul lui Crin
FLORIAN BICHIR: Geoană şi criza pakistaneză
Ecologiştii, mai verzi în PE
Alegerea extremă a europenilor
Voturi cumpărate cu napolitane şi bere
20 de europarlamentari îşi reînnoiesc mandatul
Ei sunt cei 33 de europarlamentari aleşi de români
Recomandările noastre
