Social
Alcoolul în Vechiul Regat. Obiceiuri și tradiții adânc înrădăcinate în viața de zi cu zi a românilor
Sursa foto: Pixabay
În paginile volumului "Istoria igienei în România în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al XX-lea. Partea 1", publicat în 1901, doctorul Iacob Felix aduce la lumină un aspect esențial al vieții sociale din Vechiul Regat: consumul de alcool. Bucureștiul, ca oglindă a națiunii, a devenit epicentrul acestui cult, unde alcoolul era integrat în rutina zilnică a locuitorilor săi.
Alcoolul combate...anemia
La începutul secolului trecut, chiar și copiii erau introduși în acest obicei, alcoolul fiind administrat ca un soi de medicament, cu convingerea că ar corecta diverse disfuncții organice.
Femeile tinere consumau alcool pentru a combate anemia, deși efectele reale erau discutabile. Tinerii din școli transformau băutul într-un sport, urmând moda vremii, iar în timpul serviciului militar, subofițerii continuau acest obicei.
De la cafea la cognac, de la ceai la rom
În cafenelele bucureștene, consumul de alcool era asociat cu băuturile calde: un cognac cu cafeaua, un rom cu ceaiul, devenind parte integrantă a ritualului. Funcționarii, comercianții și alte categorii sociale vizitau băcăniile de mai multe ori pe zi, nu doar pentru a se bucura de băuturi fine, ci pentru a-și "întări creierii" în vederea muncii birocratice sau comerciale, conform Historia.
Alcoolul era consumat înainte, în timpul și după mese, acasă sau în diverse localuri, vara pentru răcorire, iarna pentru încălzire, înainte de muncă pentru stimulare și după pentru relaxare.
Foto: Revista Veselia, 5 ianuarie 1907 (© Facebook / Institutul de Studii Sud-Est Europene)
Consumul în mediul rural: alcoolul se bea la toate ocaziile
În mediul rural, consumul de alcool era la fel de răspândit, dar contextualizat în viața comunitară. Oamenii beau la toate ocaziile: pentru stimularea poftei de mâncare, la întâlnirile cu prieteni sau rude, la începutul și sfârșitul unor afaceri, la târguri, la evenimente familiale precum botezuri, nunți, înmormântări, zile onomastice și sărbători.
„Prin comunele rurale se bea asemenea la toate ocaziile: când lipsește pofta de mâncare, când se întâlnesc și se cinstesc doi prieteni sau rude, când se începe și când se termină o daraveră oarecare; se bea în cârciuma din sat și la cârciumile din oraș cu ocazia târgurilor și târguielilor ordinare, și se bea acasă la faceri și la lăhuzie, toți beau la botez, la nuntă, la înmormântare, la ziua onomastică, în ziua de sărbătoare”, scria dr. Iacob Felix
Recomandările noastre
