Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure. Reîmpăduririle ar putea dura peste 20 de ani.

Specialiştii apreciază că în mai puţin de 50 de ani situaţia poate deveni dramatică, implicând pierderi însemnate în agricultura şi zootehnia judeţului. Neoficial, specialişti din zona Ministerului Agriculturii susţin că există semne care arată ştiinţific cum “Sahara Olteniei” se apropie de Craiova.   

Sahara Olteniei este o zonă de aproximativ 800 km² (sau 6% din Județul Dolj), ce se întinde de la orașul Calafat până la Dăbuleni, afectată foarte puternic de deșertificare, fiind aproape un deșert. Cauza principală a deșertificării este defrișarea perdelelor de păduri, ce opreau întinderea deșertului. Dacă în 1970 pădurile acopereau 12% din suprafața județului, în prezent ocupă doar 7% -8 %. Dăbuleni este singurul loc din Europa unde există un muzeu al deșertului.

Pădurile Doljului continuâ să fie tăiate fără milă. Circa 9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii. Sisteme care mici măcar nu mai există. În ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate. Prima recunoastere oficiala a procesului de aridizare a venit din partea statului roman in 1977. De atunci s-au facut prea putine lucruri pentru mentinerea climei temperate in sudul Doljului, in timp ce incalzirea globala s-a accentuat si mai mult.

Tăierile iraţionale determină amploarea catastrofelor naturale

Specialiştii silvici spun că atunci când plouă, pădurile sunt precum un burete. Acestea absorb apa şi împiedică formarea torenţilor pe versanţi. Deşi Doljul este unul dintre cele mai sărace judeţe în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită, foarte mulţi proprietari continuă să taie copacii fără milă, mai ales când se apropie iarna şi oamenii au nevoie de lemn pentru încălzire. În doar un an de zile, în zona Apele Vii proprietarii au tăiat efectiv o pădure întreagă. S-au făcut dosare penale, însă pădurea nu mai este. Doar cioturile înconjurate de vegetaţie mică, arsă de soare. La Dolj, în ultimii 30 de ani proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate. Aici, pădurile de salcâm plantate înainte de 1990 pentru fixarea dunelor au fost tăiate după retrocedări de către actualii proprietari de terenuri. Specialiştii apreciază că în mai puţin de 50 de ani situaţia poate deveni dramatică, implicând pierderi însemnate în agricultura şi zootehnia judeţului, iar împăduririle ar putea dura peste 20 de ani. Cele mai importante pierderi sunt legate de calamitarea culturilor de cereale, de care depinde în cea mai mare măsură securitatea alimentară a populaţiei.

Terenuri aride din cauza defrişărilor

Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, în trecut cultivabile, au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure. Cele mai mari probleme au apărut în arealul cuprins între localităţile Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dăbuleni şi fluviul Dunarea, care are o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa imprimă părţii sudice a Doljului caracterul de zona semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare, arată specialiştii.

Din acest motiv zona a fost supranumită 'Sahara Olteniei'. Studiile au arătat că în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar unul dintre factorii deşertificării este scăderea dramatică a suprafeţelor împădurite. 'Puţini sunt cei care au început să înţeleagă importanţa împăduririi mai ales în zonele cu soluri nisipoase. Aproximativ o treime din suprafaţa judeţului Dolj sunt soluri nisipoase', spunea un specialist silvic Alchiu Caraghiaur.

Pădurea - arma verde împotriva dezastrelor

'Pădurile reprezentau un scut împotriva dezastrelor. Oamenii nici acum nu-şi dau seama cu exactitate de acest lucru. Când bate vântul, nisipul se ridică în aer. Este ca o furtună de nisip. Dacă nu se pun la punct sistemele de irigaţii şi se mai taie abuziv pădurea, în 50 de ani, situaţia poate deveni dramatică',  afirma Valentin Bulumaci, specialist în Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Sperantele se leagă de impăduririle prin programele cu fonduri guvernamentale. Calculele arată însă că este nevoie de 20 de ani pentru împădurirea unei zone cum este cea cuprinsă între localităţile Daneţi şi Mârşani, de exemplu.

Pentru a preveni deşertificarea terenurilor Ministerul Agriculturii intenţiona în urmă cu câţiva ani să extindă suprafaţa forestieră a României la 12%. Iniţiativa a fost privită de la început cu neîncredere, mai ales că multe dintre terenurile propuse spre împădurire sunt în proprietate privată.

Suprafaţa ce poate fi împădurită în Dolj era estimată la 30.000 de hectare, ceea ce ar duce la o suprafaţă împădurită de până la 16% din judeţ. Un program intensiv de atenuare a efectelor desertificarii a fost promovat de catre Elpreco, o societate privată din Craiova care a plantat circa 1 milion de puieti cu sprijinul si sub indrumarea autoritatilor locale. Din pacate, spun inginerii silvici, este prea putin pentru a acoperi suprafetele de padure ce au fost taiate fara cap.

Topul defrişărilor abuzive

Potrivit Ministerului Agriculturii, in topul defrisarilor abuzive din regiunea Olteniei se afla: Doljul cu 5.230 ha, Mehedinti cu 1.638 ha, Olt cu 303 ha si Valcea cu 205 ha. Suprafetele despadurite abuziv din padurile predate la Legea 1/2000 totalizeaza la Dolj (248 ha), Mehedinti (384 ha) si Valcea (102 ha). Neoficial insa, suprafetele sunt mult mai mari. Putini sunt cei care au inceput sa inteleaga importanta impaduririi mai ales in zonele cu soluri nisipoase.

În 1970 pădurile ocupau 12% din suprafata judetului Dolj, acum sunt sub 7%. Media la nivel national este de 26-31%, iar in Europa, de 37%. Dupa '90, circa 21.000 hectare au intrat in proprietate privata, iar 64.000 de hectare au ramas in proprietatea statului.

Autoritatile se confrunta in continuare cu furtul de lemne. Pentru protejarea solul supus fenomenelor de eroziune, Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, în colaborare cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, au demarat, la începutul anului 2012, acţiunea de infiintare a Sistemului National al perdelelor forestiere de protectie. Dar, cetăţenii trebuie să fie de acord cu împădurirea terenurilor lor. Lipsa de interes a proprietarilor de păduri creează probleme de mediu în zonele în care s-au efectuat taieri nejustificate.

Procesul de împădurire este de durată, iar fenomenele meteorologice ciudate afectează din ce în ce mai des România. Statisticile legate desertificare lipsesc, sau pur si simplu nu sunt facute publice. “Deocamdata, nu se stie cu exactitate cat la suta din suprafata Doljului este afectata de desertificare, pentru ca nu exista nicio statistica in acest sens. Insa, se estimeaza ca 4 - 5 la suta din solul judetului este in prezent desertificat“, declara Monica Mateescu de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova.

Iar procesul este in plina desfasurare, specialisti din Ministerul Agriculturii recunoscând, neoficial, că există probe stiinífice care arată că „Sahara Olteniei” va ajunge în curând aproape de Craiova, zona Parcului Nicolae Romanescu.