Al Capone nu a ajuns în dosul gratiilor pe un denunț mincinos smuls de procurorul Orange. Editorial de Mirel Curea

Abuzurile comise în Republica Procurorilor sub umbrela botezată „lupta împotriva corupției” nu mai par de multă vreme niște incidente izolate. După București, Ploiești și Constanța un nou steguleț a fost înfipt în harta țării, pentru a marca orașul Oradea drept un nou loc în care o bandă de procurori DNA s-a desprins de litera legii, pentru a o lua pe drumul bunului plac.

Din nenumărate dosare instrumentate ilegal, contrar prevederilor Codului de Procedură Penală, de „echipe mixte” alcătuite din procurori si ofițeri SRI, au ieșit la iveală încălcări grave ale legalității săvârșite împotriva unor cetățeni, trecuți pe lista indezirabililor în baza criteriilor Statului Paralel, de fapt a unei găști scelerate care avea drept scop confiscarea pârghiilor de Putere. Așa cum am mai arătat, acest dezastru criminal nu ar fi fost posibil fără crearea unei rețele infracționale alcătuită din procurori DNA, ofițeri SRI, judecători aserviți sau șantajați și avocați înregimentați Sistemului. Nenumărate dosare astfel instrumentate s-au dovedit în instanțe a fi bazate pe grave înscenări. Nu mai contenesc să iasă la iveală cazuri în care, fără nici cea mai vagă probă solidă, doar în baza unor denunțuri mincinoase, smulse și alea prin șantaj și amenințare, multor oameni le-au fost distruse viețile, familiile, carierele, l-au fost deturnate existențele, iar unii chiar au ajuns sub pământ, pentru că un procuror DNA așa a avut chef sau așa a primit ordin. Împotriva a mii de oameni, procurorii DNA, adică exact cei chemați să apere legalitatea în stat, au săvârșit grave infracțiuni, cum ar fi „cercetarea abuzivă”, „supunerea la rele tratamente”, „amenințarea”, „șantajul”, „tortura”, „represiunea nedreaptă” și „asistența și reprezentarea neloială”, iar asta doar la o primă vedere.

Despre procurorii Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești, „unitate de elită” a Laurei Codruța Kovesi, și Andrei Bodean, de la DNA Constanța, altă „unitate de elită” a aceleiași, ziarul nostru a scris în mai multe rânduri. Primul a dovedit o asemenea viteză la fabricat probe și disponibilitate la a aresta pe oricine din țara asta, oricând i se spunea, încât ajunsese la manifestări depresive în care mărturisea cunoscuților că nu mai are nimic omenesc în el. Al doilea, procurorul Bodean a dus mizeria administrării legii după codul capriciilor și poftelor sale, până în punctul în care i-a vopsit un dosar penal avocatului constănțean Sorin Calaigii, în baza unor denunțuri despre care chiar denunțătorii au declarat că au fost mincinoase. A făcut asta drept răzbunare pentru că soția avocatului l-a jignit, atunci când a refuzat să se culce cu el. Urmarea, procurorul Bodean l-a trimis pe avocat în dosul gratiilor pentru 4 ani. Și exemplele ar putea continua încă mult.

Așa cum se așteptau cei care au înțeles mersul mecanismului gestapovist pus la punct de Cuplul Coldea-Kovesi, era doar o chestie de timp și de prins curaj de către victime, pentru ca harta nelegiuirilor comise, culmea, în numele legii, să tindă a acoperi zone din ce în ce mai largi ale țării. A ieșit la iveală, zilele trecute, un nou fapt greu de imaginat de o minte sănătoasă. Într-o înregistrare audio realizată în timpul unei ședințe de lucru, cinci procurori de la o altă chestie de elită a Laurei Codruța Kovesi, DNA Oradea, Ciprian Man, Adrian Muntean, Ciprian Ardelean, Cosmin Pantea și Lucian Rus, pot fi auziți cum premeditează terorizarea judecătorilor, pentru a nu le mai fi „luate dosarele filă cu filă” la analizat în instanță. Altfel spus, cei cinci au fost surprinși de înregistrare în timp ce premeditau falsificarea actului de Justiție, prin comiterea de infracțiuni împotriva judecătorilor corecți. Greu de imaginat o faptă mai gravă comisă de un procuror, exact de către funcționarul plătit ca să apere respectarea legalității.

Cea mai mare voce a României. A fost adulată în toată lumea, dar a murit în sărăcie şi uitare

Renunțarea la ora de vară, hotărâre istorică. Argumentele din spatele deciziei

Acest tsunami de dezvăluiri grave a smuls prelata groasă, pictată cu zeița imparțială a Justiției, de pe chipul putred-hidos al nelegiuirii la comandă, al crimei de proporții istorice comise sub comanda Grupării de criminalitate organizată Coldea-Kovesi. Doar cei care chiar nu înțeleg nimic din cerințele indispensabile funcționării democrației, cei care încă se mai tem, sau cei care sunt în pericolul de a răspunde pentru crimele comise, mai au câte un spasm vag, câte o tresărire moleșită în apărarea a ceea ce acum, odată dat în vileag, cutremură pe oricine are un dram de carte, minte și bunsimț. Corul plutonierilor de presă, a zișilor „deontologi”, a lăudătorilor tuturor samavolniciilor care au distrus pentru mulți ani de azi înainte ideea de Justiție în România, a amuțit cu mici și ridicole excepții, a coborât pâș-pâș de pe ruinele „statului de drept consolidat” și ale „Justiției reformate”, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Toate pledoariile lor s-au dovedit a fi sterpe, toate argumentele, false. Inclusiv acela, cel mai de necombătut după mintea lor, cel cu Al Capone, pe care l-au folosit până l-au băgat în draci și până l-au învățat și preluat toți tefeliștii și corporatiștii de pe faceboock. Potrivit acestuia, celebrul gangster american din vremea Prohibiției nu a putut fi înfundat cu legea în mână pentru activitatea sa criminală, ci „a trebuit să i se însceneze ceva, o chestie cu niște impozite”. O prostie cât Statuia Libertății!

Al Capone a fost condamnat la ani grei de închisoare în baza unor probe și expertize atât de solide, încât avocații săi, crema avocaților din SUA acelor ani, l-au sfătuit să recunoască faptele comise, adică cele 5000 de încălcări ale legilor Prohibiției reținute în sarcina sa, precum și evaziunea fiscală aferentă - fapte care ar fi cumulat douăzeci și cinci de mii de ani de închisoare - și să pledeze „vinovat”, pentru a primi o pedeapsă mai ușoară. Legendarul gangster nu a ajuns la închisoare în baza unor înscenări și falsuri, ci a unui probatoriu ca la carte, devenit ulterior model pentru procurorii și anchetatorii americani.

Ca să-l bage la închisoare pe Al Capone, Eliot Ness nu a falsificat nicio interceptare, nu a smuls prin șantaj niciun denunț de la nimeni, nu a amenințat niciun judecător, ci i-a curmat activitatea criminală în mod cinstit, cu legea în mână