Aderarea României la Schengen ar trebui să dea un impuls nou procesului de integrare la frontiera româno-ungară, care este în derulare de zeci de ani. Mulți oameni care locuiau în orașele mari de pe partea românească s-au mutat deja de partea cealaltă a graniței.

Viața la granițele Schengen

„Pentru viața din Biharkeresztes (oraș de graniță cu Ungaria, situat în județul Hajdú-Bihar) a fost important că s-au mutat atât de mulți oameni. Şi-au cumpărat o casă şi s-au gândit să-și continue viața aici.

Desigur, unii s-au mutat din motiv de muncă, alții își duc copiii la creșă sau la școală în Oradea, dar mulți oameni își trăiesc aici viața de zi cu zi”, a spus Béla Péter Dani, care a adăugat că în mod tradițional, Biharkeresztes făcea parte din bazinul hidrografic Oradea până la Trianon.

Redefinirea graniței a divizat familiile, dar în ultimele decenii a existat o legătură reînnoită și mai vibrantă între capitala districtului și așezările din jur, care fac parte din Ungaria.

Este mai ieftin să cumperi o casă pe partea maghiară decât în ​​România

Deși majoritatea oamenilor care se mută în Biharkeresztes sunt maghiari, nu este neobișnuit să vezi proprietăți cu anunţuri de vânzare atât în ​​limba maghiară, cât și în română. Migrația oamenilor a fost explicată de un vânzător de la Târgul de Crăciun din Oradea, de cealaltă parte a graniței.

„Pentru 15.000 de euro poți cumpăra aici o casă de 250 de metri pătrați pe o jumătate de hectar. E bine, evident că trebuie renovată. Dar în Ungaria o poți cumpăra la jumătate de preț, iar diferența este că aici, în România, infrastructura nu a fost construită, în timp ce acolo, infrastructura s-a construit deja, canalizarea și electricitatea sunt racordate”, explică Éva Kállai, originară din Oradea, care, deși a locuit în Ungaria și în Franța, se simte mai bine în țara sa natală.

Pentru a ajunge la Biharkeresztes din Budapesta este nevoie de aproape trei ore cu mașina și 3 ore și jumătate cu trenul, dacă nu există întârzieri. Cel mai apropiat oraș este Debrețin, la o oră cu mașina și 2 ore cu transportul public.

De acolo, cel mai apropiat oraș important este Oradea, unde se poate ajunge şi cu autobuzul, în aproximativ o jumătate de oră. Desigur, autobuzul circulă destul de rar și trebuie să treci prin controalele de la frontieră – deocamdată.

Schengen și imobiliarele

Odată ce granița va fi deschisă, evident, călătoriile între cele două țări vor fi și mai rapide. Acest lucru ar putea duce cu ușurință la o creștere a prețurilor proprietăților pe partea maghiară, unde s-ar putea muta mulți români, aşa cum numeroşi locuitori din Bratislava s-au mutat la Rajka, în Ungaria.

Localnicii români așteaptă de mult aderarea țării la Schengen, ceea ce va ușura tranziția.

„Ar fi trebuit să se întâmple mai demult, era timpul să intrăm în spațiul Schengen. Se deschid o mulțime de oportunități, în special cele economice. Personal, sunt deosebit de bucuros că nu trebuie să aștept mult la graniță”, ne-a spus Adrian, un student roman, pe care l-am întâlnit pe o strada pietonală din Oradea.

Ungurii intră în România pentru a-și face provizii și pentru a face cumpărături

Spre deosebire de români, ungurii nu caută imobile ieftine peste graniță, ci mai degrabă să facă achiziții sau aprovizionare. La câțiva kilometri de graniță, lângă Oradea, se află un mare centru comercial unde am văzut parcate mai multe mașini cu numere de înmatriculare maghiare.

România are în prezent o cotă de TVA de 9% la alimente, așa că mulți oameni pot face cumpărături aici mai ieftin decât în ​​propria țară. În plus, benzina costă cu aproximativ 20 de forinți mai puțin la litru.

Punctul de trecere a frontierei Nagykerek, unde oamenii continuă să fie controlați

Mulți oameni care locuiesc în Ungaria lucrează de cealaltă parte a graniței, de exemplu în parcul industrial Oradea. Ei sunt poate cele mai mari victime ale situației actuale, cel puțin dintre cei care trăiesc în regiune, deoarece sunt nevoiţi să facă naveta zilnic, iar în cazul unei întreruperi la graniță, ar putea întârzia cu ușurință la serviciu.

Potrivit persoanelor pe care le-am intervievat, de obicei, mașinile pot trece rapid, însă uneori trebuie să aștepte o jumătate de oră.

Situația șoferilor de camion este și mai gravă: uneori trebuie să aștepte până la o zi la treceri. Din fericire, la 1 ianuarie, polițiștii vor părăsi granița și, deși vor continua să efectueze controale aleatorii timp de șase luni, planul prevede încetarea definitivă a acestora.

(Articol de Magyar Ádám, Euronews; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)