În declaraţii de o rară severitate pentru unul dintre statele membre, Comisia Europeană şi-a exprimat regretul, la jumătatea lunii iulie, că guvernul român i-a „zguduit încrederea prin atacuri sistematice” la statul de drept, în lupta politică cu Traian Băsescu, notează agenţia franceză de presă.

Referendumul de duminică, care, conform AFP, trebuie să pună capăt celei mai grave crize politice ce se manifestă în România după prăbuşirea dictaturii comuniste din 1989, nu va fi valid decât dacă 50% plus unu din cei 18,3 milioane de alegători înscrişi pe liste se vor prezenta la urne.

Însă acest prag de participare pare a fi dificil de atins într-o ţară în care alegătorii nu ascund faptul că nu mai suportă o clasă politică afectată de nenumărate scandaluri de corupţie.

Iar aceasta fără a-i mai pune la socoteală pe cei 3 milioane de români din diaspora, care deşi au dreptul să voteze, sunt mai puţin înclinaţi să o facă.
Încurajarea abţinerii

La un moment dat omul politic cu cea mai mare popularitate din ţară, care a câştigat lejer un prim referendum pentru destituirea sa în 2007, Traian Băsescu, 61 de ani, şi-a văzut cota de încredere prăbuşindu-se, în special după o draconică politică de austeritate impusă în 2010. În prezent, doi români din trei se declară pentru plecarea sa.

Pentru a reveni în funcţia sa, din care a fost suspendat de Parlament, şi pentru a-şi încheia mandatul în 2014, preşedintele a ales o armă controversată: încurajarea abţinerii.

Susţinătorii săi din Partidul Liberal Democrat (PDL) au lansat un apel la boicotul referendumului, „o mascaradă”, conform acestora, care susţin că se tem de fraude.

Duminică nu vom vota, pentru a nu legitima o lovitură de stat”, a susţinut Traian Băsescu într-o manifestaţie la Bucureşti, făcând trimitere la procedurile, asupra cărora planează suspiciuni de abuz, declanşate de adversarii săi din USL privind destituirea sa, prevăzute totuşi în Constituţie.
Măsuri contestate

Într-un război de tip „blitzkrieg”, lansat la începutul lunii iulie, USL i-a înlocuit pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, a revocat Avocatul Poporului şi a adoptat două ordonanţe de urgenţă care au limitat puterile Curţii Constituţionale.

Sub presiunea mai multor cancelarii occidentale şi a Comisiei Europene, care au denunţat „atacurile la adresa statului de drept”, guvernul condus de social-democratul Victor Ponta a dat înapoi, acceptând un prag de participare la referendum, aşa cum a solicitat Curtea Constituţională.

„Duminică românii vor fi mai mulţi de 9 milioane”, a declarat Crin Antonescu, unul dintre liderii USL şi preşedinte interimar, cu ocazia unei demonstraţii a susţinătorilor destituirii. Confruntaţi cu mesaje contradictorii din cele două tabere, numeroşi români se declară în prezent „dezorientaţi”, notează sursa citată.

„Eu doream să votez împotriva destituirii, însă acum nu mai ştiu ce să fac pentru că votul meu poate contribui la validarea referendumului şi astfel la îndepărtarea preşedintelui”, susţine Sanda Cotenescu, o pensionară din Bucureşti.

Dorin Dumitru, un inginer de 54 de ani, se declară „dezamăgit” de decizia partizanilor lui Traian Băsescu de a nu vota: „Cred că important este să se exprime, indiferent că vor spune DA sau NU”, a declarat el.

„Păcat că Traian Băsescu nu a avut curajul de a chema oamenii la vot. Mulţi români, şocaţi de ce s-a întâmplat, ar fi votat, nu pentru el, dar împotriva celorlalţi”, a declarat pentru AFP analistul Alina Mungiu-Pippidi.

Te-ar putea interesa și: