La mai puțin de o săptămână înainte de sosirea lui Joe Biden la Casa Albă, Donald Trump a redus prezența militară americană în Afganistan la cea mai mică valoare după atentatele din 11 septembrie.
Șeful Pentagonului, Christopher Miller, a anunțat, vineri, că forța militară a Statelor Unite se ridică acum la 2.500 de militari în Afganistan, precum și în Irak.
„Astăzi, personalul militar american din Afganistan se ridică la 2.500 de soldați”, a declarat Miller. Acesta a preluat conducerea interimară a Pentagonului, de la demiterea predecesorului său, Mark Esper.
Esper a ezitat să accelereze această retragere.
„Astăzi, Statele Unite sunt mai aproape ca oricând să pună capăt a aproape 20 de ani de război”, a adăugat Miller. Citând negocierile de pace între talibani și guvern din septembrie 2020, la Doha.
Cu toate acestea, negocierile de pace inter-afgane nu au reușit până acum să producă progrese notabile. Guvernul afgan acuză faptul că talibanii vor câștiga timp până la retragerea totală a forțelor americane.
Retragere programată pentru luna mai. În conformitate cu acordul separat dintre Statele Unite și insurgenții au semnat în februarie 2020.
Donald Trump promite din 2016 că va pune capăt „războaielor nesfârșite” ale SUA.
7000 de morți, 52.000 de răniți
Și Joel Biden dorește, de asemenea, să reducă operațiunile pe teren afgan, scrie Boursorama. Cea mai lungă intervenție americană din istoria sa, lansată după atacurile din 11 septembrie 200.
Atacuri făcute de gruparea jihadistă Al-Qaeda, cu baza, pe atunci, în Afganistan. Țară sub controlul talibanilor.
Aproape 7.000 de militari americani au murit și peste 52.000 au fost răniți de la lansarea ofensivelor militare în Afganistan, în 200. Și apoi în Irak, doi ani mai târziu.
Prezența militară americană în Afganistan a variat de-a lungul anilor, în ultimii 20 de ani. Ajungând la 100.000 în 2010. Încă erau 13.000 de militari în urmă cu un an.
O retragere cu efect de domino
Retragerea americană riscă să forțeze și celelalte țări NATO care participă la misiunea „Resolute Support”. Adică să-și reducă și ele trupele din Afganistan.
NATO se va întâlni în februarie cu Joe Biden pentru a decide pașii misiunii sale în această țară.
Pentru Benjamin H. Friedman, din grupul de reflecție progresist Defense Priorities , această nouă retragere din Afganistan este „o veste bună”.
„Nu pentru că retragerea reprezintă o victorie, ci pentru că este o recunoaștere a eșecului”. Retragere care ar trebui să „continue sub guvernul Joe Biden”.
O prezență militară a SUA „nu va face un acord de pace între talibani și guvernul afgan mai probabil”, potrivit expertului. „Din păcate, pacea este puțin probabilă”.
Mulți observatori apreciază însă că Afganistan va deveni o bombă cu ceas pentru administrația Biden.
În Irak, nivelul desfășurării militare americane a fost, de asemenea, redus la 2.500 de soldați. O reducere care „reflectă capacitățile sporite ale armatei irakiene”, a adăugat Miller.
Această reducere „nu înseamnă o schimbare a politicii Statelor Unite”, a subliniat el. „SUA și forțele coaliției rămân în Irak pentru a asigura o înfrângere durabilă” a grupului Stat Islamic.
„Vom continua să avem o bază antiteroristă în Irak pentru a sprijini forțele partenerilor noștri cu capacități aeriene și de informații”, a conchis el.
„Majoritatea operațiunilor din Irak au fost deja efectuate de partenerii noștri irakieni”.
La un an după asasinarea de către Washington a generalului iranian Qassem Soleimani la Bagdad, Irakul are un prim-ministru mai pro-american. Este vorba de Moustafa al-Kazimi. Dar pro-iranienii își mențin însă controlul asupra țării.
Statele Unite mențin, de asemenea, aproximativ 900 de militari în Siria. Pentru a combate revigorarea ISIS în acea țară.