Mediul de afaceri din România este la pământ, conform unui studiu de specialitate realizat pentru Agerpres. Ambiguu și vulnerabil sunt cuvintele care descriu acest segment, afirmă respondenții.

Mai mult de jumătate dintre antreprenorii sociali din România (55%) sunt limitaţi de lipsa oportunităţilor de finanţare, în timp ce a doua cea mai mare provocare este lipsa unui cadru legislativ favorabil (31% din antreprenori), conform unui studiu de specialitate, remis joi Agerpres.

Totodată, 20% dintre respondenţi văd drept obstacol principal lipsa de cunoştinţe şi experienţă în măsurarea impactului social.

Rezultatele Raportului Naţional despre Antreprenoriatul Social, lansat de Ashoka România, prezintă perspectivele a 40 dintre cei mai influenţi inovatori sociali din ţară.

Antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenţilor. Adesea, e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parţial din cauza lipsei cadrului legal. Conform studiului, acesta se bucură de foarte mult potenţial nevalorificat, o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale. Realizatorii studiului apreciază că antreprenoriatul social este fragmentat din cauza lipsei reţelelor funcţionale între iniţiative şi a izolării acestora. În prezent, nu există reţele puternice care să promoveze inovaţia socială.

'Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluţii inovatoare la cele mai mari provocări ale societăţii: sociale, culturale, economice sau de mediu. În România, domeniul este la început de drum, iar practicienii se confruntă des cu bariere precum ambiguităţile sistemului legislativ sau lipsa resurselor financiare. Studiul demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici şi creativi, să caute pe cont propriu soluţii şi resurse, să depăşească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potenţial enorm încă nevalorificat, iar noi ne bucurăm să îi sprijinim pe aceşti antreprenori să aducă schimbarea de care ţara noastră are nevoie', spune Corina Murafa, country director, Ashoka România.

Din punct de vedere geografic, Bucureştiul e perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potenţialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane - Cluj, Iaşi, Timişoara. Zonele rurale sunt mult mai puţin dezvoltate, dar şi ofertante pentru dezvoltarea de afaceri sociale, din cauza lipsei infrastructurii. Zonele de nord-vest, vest şi centru ale României sunt semnificativ mai dezvoltate decât restul ţării.

Ashoka a finalizat anul trecut Harta Inovatorilor Sociali din România, ce cuprinde principalii 932 de inovatori din domeniu. Harta trasează modul în care relaţionează antreprenorii din diverse domenii sociale şi ajută la înţelegerea mediului în care activează.

Mediul antreprenoriatului social din România este compus din 53% femei şi 47% bărbaţi, fiind singurul astfel de ecosistem din Europa în care femeile sunt mai numeroase decât bărbaţii. 17% din inovatori lucrează în domeniul incluziunii sociale, 17% în dezvoltare socio-economică, 16% în educaţie, 15% în implicare civică şi 7% în sănătate