Dacă nu plătesc cele peste 113.000.000 de euro pentru maşinile poliţiei, românii ar putea achita, totuşi, daune aproape la fel de consistente pentru suspendarea contractelor de achiziţie. Singurul „câştigător“ în afacerea „Loganuri pentru poliţie“ este Bogdan Savin, patronul societăţii Ager Leasing, în buzunarele căruia vor intra bani în orice situaţie. Acestea sunt concluziile ultimelor declaraţii făcute, ieri, de şeful interimar al poliţiei, comisarul-şef Gheorghi Plai.

Concret, Plai a anunţat că Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a hotărât să declanşeze procedurile de suspendare a derulării contractelor de achiziţie până la finalizarea anchetei începute de procurorii anticorupţie în acest caz. „Nu am înştiinţat încă Ager Leasing, dar o vom face. (…) Sigur, ne pot da în judecată, iar, în acest caz, instituţia, în speţă IGPR, va plăti daunele“, a precizat comisarul-şef.
 
Contracte „beton“

Decizia noii conduceri a poliţiei a survenit explicaţiilor chestorului Gheorghe Popa – demis, joi seară, la aproximativ o lună după ce a semnat contractele de achiziţie. Concret, Popa a arătat că suspendarea contractelor ar putea atrage, în cel mai fericit caz, obligarea Inspectoratului General al Poliţiei la plata unor daune de 100.000 de lei către Ager Leasing, în baza Legii achiziţiilor publice. La acestea s-ar adăuga şi daune interese de câteva milioane de euro, pe care reprezentanţii societăţii le-ar putea cere în instanţă.

„După părerea mea nu există nicio soluţie pentru amânarea contractelor. Am consultat nu doar comisiile abilitate din minister, ci şi avocaţi din afară, însă mi s-a spus clar că nu există nicio posibilitate pentru suspendarea acestor contracte. Potrivit legii, riscăm sancţiuni de cel puţin un miliard de lei vechi, dar şi daune interese mari către ofertanţi“, a precizat Popa.

De altfel, a adăugat că, în cele şapte luni – scurse de la discuţia avută cu ministrul David pe tema suspiciunilor legate de achiziţii până în momentul în care SRI, Direcţia Generală Anticorupţie şi serviciul secret al Internelor au finalizat verificările cerute de el – atât Ager Leasing, cât şi Dacia Renault, furnizorul celor peste 1.280 de autospeciale Logan, l-au ameninţat cu procese. „Încă de atunci, ne ameninţau că vor cere daune interese de peste cinci milioane de euro, pe motiv că au câştigat licitaţia, iar eu tergiversez semnarea contractelor fără niciun temei legal“, a precizat acesta.

Poziţia lui Popa este confirmată, la unison, şi de specialiştii consultaţi de EVZ. În opinia acestora, juridic, nu există nicio cale pentru ca suspendarea contractelor cu Ager Leasing să poată fi realizată. „Odată ce au fost semnate, aceste contracte nu mai pot fi suspendate sau anulate. (…) Poliţia poate doar rezilia unilateral contractele, însă numai în baza unor motive temeinice de nulitate. Adică, doar în cazul în care constată că legea a fost încălcată în vreun fel. În acest caz, dacă beneficiarul va contesta în instanţă rezilierea, poliţia se poate apăra spunând că a anulat contractele din motive de nelegalitate. Doar astfel are şanse să scape fără obligaţia de a plăti daune către firma beneficiară a contractului chiar şi în cazul în care pierde procesul“, au explicat juriştii.

Tăriceanu îl apără pe David

Pe de altă parte, ieri, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a sărit în sprijinul colegului său de cabinet, Cristian David. El a afirmat că a avut o discuţie cu ministrul internelor şi că este informat în această problemă, care nu reprezintă „o descoperire a preşedintelui Traian Băsescu“. „A procedat corect. (…) Chiar dacă este nevoie ca presa să aibă subiecte tari, chiar dacă eşti ministru şi ai nevoie de capital electoral, trebuie să procedezi legal“, a conchis premierul.

Nivelul de informare al acestuia a lăsat însă de dorit vizavi de stadiul contractului care a fost semnat şi, prin urmare – susţin juriştii – a intrat în derulare. „Din ce am înţeles de la ministru, şi am să verific încă o dată, este vorba de o licitaţie la care s-a anunţat câştigătorul fără ca acest contract să fi intrat în derulare“, a spus Tăriceanu.


Cuşcă pentru câini de 5.200 de euro

Deşi specialiştii poliţiei – cei care au întocmit listele cu echipamentele cu care ar trebui dotate autospecialele – susţin că acestea sunt „adaptate“ cerinţelor Uniunii Europene, preţul unora dintre ele întrece orice aşteptări. „Înţelegem de ce un laborator criminalistic poate costa peste 55.000 de euro, dar e greu de înţeles de ce câinii poliţişti au nevoie de cuşti al căror preţ se ridică la peste 5.000 de euro. Sau de ce poliţiştii de la Rutieră trebuie să înlocuiască ruleta cu telemetrul cu laser – al cărui preţ sare de 100 de euro“, susţin surse din Ministerul Internelor.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care autospecialele de acum ale poliţiei au ajuns să coste chiar şi de şase-şapte ori mai mult decât cele achiziţionate în 2003.

Astfel, autospeciala de patrulare pentru Rutieră, Dacia Logan, costă aproape 67.000 de euro, din care 11.000 este preţul Daciei, iar 46.200 cel al echipamentelor. Cele mai costisitoare dintre acestea sunt etilometrul – 3.500 de euro (dublu faţă de etilometrul Drager folosit de poliţiile din UE), TSS Audiovision (radar mobil cu sistem video integrat) – 31.810 euro, rampă de avertizare (sirenă, girofar) – 2.880 de euro (aproape jumătate din preţul celui mai ieftin Logan).

Autospecialele pentru Poliţia Rurală costă şi ele 49.500 de euro bucata. Motivul: Gheorghe Popa a ordonat ca şi Poliţia Rurală să poată trage pe dreapta şoferii. Aşa că Loganul pentru Rurală are şi el radar, dar de 17.200 de euro, acelaşi tip de etilometru şi girofar, la care se adaugă însă radiotelefoane portabile Motorola GP 340 – 500 de euro (faţă de 150 de lei, pe piaţă), precum şi trusa medicală, stingătorul, triunghiul reflectorizant, conuri reflectorizante – toate, la peste 1.000 de euro.

FENECHIU, „TATĂL LOR“

Plai şi David au un singur susţinător

Ca şi ministrul internelor, actualul interimar la şefia poliţiei, comisarul-şef Gheorghi Plai, a ajuns să ocupe un fotoliu important în „departamentul naţional «Siguranţă şi Încredere»“ şi datorită legăturilor de afaceri pe care familia sa le are cu deputatul ieşean Relu Fenechiu. Demis în 2006 de la conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Iaşi pentru modul în care a condus ancheta în cazul morţii Larisei Chelaru (fetiţa găsită moartă într-un tomberon, la două luni după dispariţie), Plai a fost „repus în drepturi“, un an mai târziu, de amicul său Dan Fătuloiu – pe atunci şef al poliţiei. Concret, Fătuloiu l-a înscăunat pe Plai la conducerea poliţiei botoşănene, de unde a fost propulsat la şefia IGP de Cristian David, în ciuda faptului că nu era agreat de niciunul dintre colegii săi, nici măcar de proaspătul său şef, Gheorghe Popa. Numele lui Gheorghi Plai şi al nepoatei sale, Iuliana Diaconu, procuror în cadrul DIICOT – Iaşi au apărut şi în interceptările telefonice făcute în dosarul „Tascochim“, referitor la o evaziune fiscală de 4,5 milioane de euro, în care au fost trimişi în judecată mai mulţi lideri ai lumii interlope din Iaşi şi Vaslui. Potrivit unor surse judiciare, omul-cheie al „afacerii“ – un basarabean arestat după ce ar fi plănuit un atentat cu bombă – era informatorul lui Plai. Pe de altă parte, soţia comisarului-şef, Lenuţa Plai, a fost contabil la societatea Fene Grup, a lui Relu Fenechiu. De altfel, surse din poliţia ieşeană susţin că Fenechiu l-ar fi înscăunat pe Plai în fruntea IPJ.