Adrian Vasilescu: "Urmează un nou an de curs valutar stabil"
- Raluca Florescu
- 20 ianuarie 2012, 21:04
Chiar dacă România trece printr-o criză economică, nu se va confrunta cu una financiară, cu fluctuaţii valutare puternice, crede Adrian Vasilescu de la BNR.
Anul 2012 este unul al schimbării pentru sistemul bancar. În primul rând, instituţiile trec la un nou sistem de raportare contabilă, cel internaţional, şi renunţă la standardele locale. În mod normal, schimbarea ar trebui să le ajute, şi să le permită să raporteze bilanţuri mult îmbunătăţite faţă de ce se întâmpla până acum. România nu este izolată însă de criza zonei euro. Chiar dacă local băncilor li se creează condiţii mai bune, instituţiile de care aparţin, majoritatea din zona euro, trec prin perioade dificile. Efectul problemelor cu care se confruntă băncile mamă ar putea fi resimţit şi de filialele locale. De altfel, primele semnale în acest sens au apărut deja. La finele anului trecut, Banca Naţională a Austriei a anunţat că va impune băncilor austrice (care deţin unii din cei mai puternici jucători pe piaţa locală, între care şi cea mai mare instituţie din sistem), limitări în privinţa capitalurilor prin care vor asigura creditarea viitoare. Despre evoluţia sistemului bancar de la noi în actualul context, parcursul leului, dar şi cel al inflaţiei, în 2012, am discutat cu Adrian Vasilescu, consilierul lui Mugur Isărescu, guvernator la Băncii Naţionale. În opinia consilierului guvernatorului BNR, 2012 este un an în care, chiar dacă românii nu vor resimţi o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai, ei vor reuşi totuşi să îşi achite cu mai multă uşurinţă datoriile. Inflaţia are toate şansele să atingă ţinta fixată de banca centrală, iar România nu se va confrunta cu o criză financiară, mai crede consilierul BNR. EVZ: Băncile din zona euro suferă, iar la noi apare o bancă punte, care ar putea prelua instituţiile de credit cu probleme. Cât de dificil credeţi că va fi noul an pentru bancherii locali? Adrian Vasilescu: Nu se creează o bancă punte. Se pregătesc doar măsuri prin care să se poată face faţă anumitor situaţii, iar în cadrul acestora banca punte este măsura de ultimă instanţă. Înaintea acestei măsuri există încă două. Măsurile puse la punct înseamnă că, dacă se vor întâmpla anumite lucruri, atunci vor interveni anumiţi factori. Aşadar, banca punte va interveni doar dacă va fi nevoie. Eu sper sa nu fie nevoie în 2012. Sper ca sistemul financiar să rămână la acelaşi stadiu care i-a permis să facă faţă crizei. Să nu uităm că, într-o lume în care se cheltuiesc bani publici pentru a salva băncile cu probleme, în România nu s-a chetuit niciun ban în acest sens. Aşadar, banca punte nu s-a prevăzut să existe ca instituţie, ci ca măsură la care se va putea apela în caz de nevoie. Pentru a da şi mai multă forţă acestei măsuri, s-a ajuns la concluzia ca ea să nu fie creeată doar printr-o normă a băncii centrale, ci printr-un act normativ. Vă aşteptaţi ca reglementările Băncii Austriei să aibă un impact puternic asupra pieţei bancare locale? Nu este cazul să facem predicţii în acest sens. Ceea ce înţeleg este însă că lucrurile nu vor fi universal valabile pentru toată lumea din sistemul bancar, ci vor fi condiţii diferite de la ţară la ţară şi de la bancă la bancă. Cum va merge economia în acest an Ce pericole există pentru economie din partea anului electoral 2012? Eu am o singură previziune să fac: în România s-au înţeles nişte lucruri. Electoratul nu mai este dispus să creadă în promisiuni, ci vrea realizări. Poate BNR să atingă ţinta ambiţioasă de inflaţie din 2012 (3% plus minus un punct procentual)? Cred că deja, în 2011, a fost creată tendinţa. Trenul a fost pus pe linia cea bună. Dacă preţurile cresc puţin, iar salariile ar putea înregistra o uşoară creştere, s-ar putea îmbunătăţi şi nivelul de trai al românilor? Eu văd lucrurile aşa: când criteriile de încurajare a creşterii economice sunt respectate şi îndeplinite, efectele bune se arată în lanţ şi pe ultima treaptă a lanţului se află nivelul de trai. Suntem încă departe de nivelul din 2008, dar nu trebuie să uităm că standarde de viaţă de atunci au fost atinse în urma unei combinaţii de iluzii şi realitate, pe baza creditelor multe date de bănci, a cumpărăturilor în lanţ. Am avut parte de ceva care era doar parţial sustenabil. Creditele neperformante credeţi că s-au stabilizat? Ar fi timpul ca, chiar dacă nu vedem o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai, lumea să ajungă la stadiul în care să poată achita mai uşor ratele. Noi norme contabile Băncile vor finanţa mai mult economia în acest an? Cred că nu vor fi mari diferenţe în acest an faţă de anul trecut. Dacă se introduce sistemul IFRS (standarde internaţionale de contabilitate) în locul RAS (standarde locale), ce implicaţii vor exista la nivel financiar pentru bănci? Devine sistemul mai profitabil? Data de trei ianuarie a fost declarată zi lucrătoare pentru bănci, dar fără lucru cu publicul tocmai pentru a le da răgaz acestora să "apese butonul" şi să îşi racordeze standardele de contabilitate la noile norme. Legat de profitabilitatea sistemului bancar... Dacă ne uităm la rezultatele financiare din primele nouă luni ale lui 2011, vedem că sunt bănci cu trei trimestre de pierdere şi altele cu profit, chiar dacă nu la nivelul celui realizat în anii 2004 – 2008, când a fost o creştere substanţială a finanţării. Să nu uităm, totuşi, că suntem în criză, iar efectele ei se resimt şi în România, iar băncile nu au cum să nu le resimtă şi ele. Trecerea la IFRS va aduce în piaţă un nivel impresionant de valută, ceea ce ar ptea conduce la aprecierea leului. Începutul l-am văzut, de altfel, în decembrie 2011, când leul s-a întârit simţitor în raport cu euro. Credeţi că aprecierea va continua şi la începutul anului? În legătură cu aprecierea şi deprecierea leului nu putem face comentarii la nivel public. Ceea ce vă pot spune este că, după trei ani de criză, dar în care piaţa valutară a fost stabilă, va urma un nou an de curs stabil, ceea ce înseamnă că avem criză economică fără să avem însă criză financiară. Citiţi şi:
- Vasilescu (BNR): Agenţiile de rating suflă în iaurt, după ce s-au fript cu ciorbă
- Adrian Vasilescu: Criza a pornit de la prea multă lăcomie. Care sunt cele patru soluţii?
- Vasilescu: Suntem foarte săraci. E greu de spus dacă vom adopta euro în 2015