De unde a pornit criza? Cum a ajuns să ne tragă şi pe noi în vârtejul ei? Unde ne aflăm acum şi ce paşi trebuie să facem mai departe? La toate aceste întrebări răspunde, într-un stil uşor de urmărit chiar şi pentru un cititor care nu este specialist în economie, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, în cartea sa "Biletul de ieşire din criză", publicată la editura "Curtea Veche" şi care a fost lansată zilele trecute în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

Potrivit lui Adrian Vasilescu, o criză nu mai poate fi evitată atunci când "se adună laolaltă prea multă lăcomie, prea multă nesăbuinţă şi o îngrijorătoare incultură". Cum a început criza Incontestabil, principalele cauze care au declanşat actuala criză financiară mondială ţin de creditele subprime care au răsturnat piaţa imobiliară de peste Ocean.

Însă, nu trebuie să neglijăm şi alte aspecte precum sofisticarea instrumentelor financiare, "cu deosebire derivate, uitând adeseori de faptul că banii, chiar şi în capitalismul financiar, au nevoie de o bază: munca performantă", spune Adrian Vasilescu. O altă cauză, mai notează acesta, este ignorarea culturii financiare într-o perioadă în care capacitatea de analiză este esenţială.

În România, criza actuală s-a suprapus peste propriile dezechilibre, care s-au adâncit, de exemplu cel dintre producţie şi consum. "An de an, se adunau pe piaţă prea mulţi bani neacoperiţi în muncă, aşa încât cererea de consum a devansat oferta de bunuri şi servicii, iar piaţa s-a dereglat", spune consilierul guvernatorului BNR.

Totuşi, datorită faptului că produsele financiare toxice nu au pătruns pe piaţa autohtonă, România nu s-a confruntat cu o criză financiară.

Dacă nu plătim pentru bănci, atunci pentru ce plătim? Drept dovadă că România nu a suferit o gravă criză financiară este faptul că "în trei ani de criză economică, contribuabilul român nu a fost nevoit să plătească prin buget, pentru salvarea instituţiilor financiare, niciun leu. Sau euro. Sau altă valută", spune consilierul guvernatorului BNR.

Totuşi, există alte "facturi usturătoare pe care ni le-a adus criza şi pe care trebuie să le achităm". Potrivit lui Adrian Vasilescu, plătim pentru că investiţiilor nu li s-a acordat atenţia cuvenită, dar şi pentru că nu avem încă un răspuns la întrebarea "Cine mai munceşte astăzi în ţara noastră?" Datele statistice vorbesc de la sine: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani este foarte mică, de 63,1%. De fapt, în timp ce această rată este de 74,3% în rândul populaţiei de 25-54 de ani, ea scade puternic în cazul românilor de peste 55 de ani, cu o rată de ocupare de numai 40,5%. "Celelalte persoane, până la 100%, ce fac, cu ce se ocupă?", se întreabă retoric Vasilescu.

Preţul biletului de ieşire din criză Acesta scrie că sunt patru soluţii de ieşire din criză, însă avertizează că preţul biletului diferă.

Prima soluţie cuprinde remediile pentru şomeri, recuperarea economiei lovite de criză şi reforme structurale pentru a împiedica repetarea unei alte crize. Altfel, spus, intervenţia statului în economie, însă încercând să facă mai mult bine decât rău.

A doua soluţie are in vedere remodelarea bugetelor familiilor, ale companiilor şi ale ţărilor.

A treia soluţie este, în situaţii extreme, inflaţia galopantă, iar cea de-a patra - războiul, ca alternativă la celelalte trei soluţii, în cazul în care ar eşua.