Monden
Adevărul din spatele imperiului Guinness, pe Netflix. O poveste mai întunecată decât berea irlandeză
Sursa foto: Neftlix
Din cuprinsul articolului
„House of Guinness”, noul serial semnat de Steven Knight, creatorul „Peaky Blinders”, a ajuns pe Netflix și a adus la viață istoria fascinantă a celebrei familii Guinness. Povestea, inspirată de Ivana Lowell, descendentă a dinastiei, se transformă într-o saga despre putere, rivalități, secrete și tragedii.
„House of Guinness” – povestea unei dinastii care a transformat berea într-un imperiu și viața într-o dramă
Într-o seară ploioasă de toamnă, într-un conac irlandez din Kildare, câțiva membri ai familiei Guinness priveau absent la televizor, notează BBC. Pe ecran rula un episod din „Downton Abbey”. Replica elegantă a unui personaj a stârnit un zâmbet ușor, dar nimic mai mult. Atunci, Ivana Lowell, descendentă directă a lui Arthur Guinness, a avut o revelație: „Poveștile noastre sunt mult mai interesante. Și, cel mai important, sunt adevărate.”
Acea clipă de inspirație avea să aprindă scânteia unui proiect uriaș. Dintr-o idee notată pe hârtie în casa ei din Long Island, New York, avea să prindă viață, peste un deceniu, „House of Guinness”, serialul care promite să rescrie felul în care privim marile familii care au modelat istoria.
O idee născută din memorie și din sânge
Ivana Lowell, crescută în mijlocul poveștilor aristocratice și al scandalurilor bine ascunse, a știut că are în mână o comoară. A scris un tratament de 20 de pagini, în care a adunat intrigi, succese, tragedii și rivalități ale clanului Guinness – dinastia care a transformat o rețetă de bere într-un imperiu global.
Steven Knight, creatorul „Peaky Blinders”, a fost cel care a transformat manuscrisul într-o frescă cinematografică de opt episoade. Serialul, difuzat pe Netflix din 25 septembrie, păstrează amprenta Ivanei: „Based on an idea by Ivana Lowell” scrie în deschiderea genericelor.
Guiness, Saga unei familii de neclintit
Arthur Guinness, fondatorul, s-a născut în 1725. Din mâinile lui a ieșit celebra bere neagră, vândută astăzi în peste 10 milioane de pahare zilnic în toată lumea. Dar povestea serialului nu începe cu el, ci cu nepotul său, Benjamin, decedat în 1868.
Moartea sa a lăsat în urmă patru copii și o avere imensă, dar și o responsabilitate uriașă: continuarea imperiului. Exact aici începe conflictul, asemenea unei piese de teatru scrise pentru eternitate.
-
Anne, singura fiică, moștenise puțin, dar și-a dedicat viața filantropiei, sprijinind săracii din Dublin.
-
Benjamin cel tânăr, considerat slab și nestatornic, a fost marginalizat de familie.
-
Arthur, fiul cel mare, era convins că va conduce singur afacerea, însă testamentul i-a aruncat o lovitură: trebuia să împartă controlul cu fratele său Edward, mult mai pragmatic, dar posac.
De aici începe drama: doi frați legați de sânge, despărțiți de orgolii, condamnați să conducă împreună o avere și un simbol.
„Succession” pe ritm irlandez
Povestea amintește inevitabil de „Succession”, serialul HBO inspirat din familia Murdoch. Și aici avem moștenitori tineri, dar împovărați de așteptări, confruntați cu un tată care le-a lăsat atât avere, cât și instrucțiuni stricte.
Diferența? „House of Guinness” se desfășoară în Irlanda secolului XIX, o țară sfâșiată de foamete, tulburări politice și lupta dintre o elită protestantă bogată și majoritatea catolică sărăcită.
Pe acest fundal, moștenitorii Guinness nu doar că trebuie să administreze o afacere, dar trebuie să supraviețuiască într-un context social și politic în fierbere.
Eroii și umbrele lor
Steven Knight a găsit în poveste materialul perfect. Din întâlnirea cu Ivana Lowell a extras nu doar istorisiri, ci și energia unei familii capabile să se reinventeze.
Un element de ficțiune dă savoare serialului: personajul Sean Rafferty, interpretat de James Norton. Foreman-ul carismatic și periculos devine un fel de „fixer” al familiei – loial, dar mereu conștient că nu va fi egalul celor pe care îi servește.
Astfel, între frați, între aristocrație și popor, între putere și fragilitate, se țese o rețea de relații care dau ritm acțiunii.
Dincolo de bere, în serialul de pe Netflix este vorba și despre filantropie și politică
Familia Guinness nu a fost doar despre afaceri. Multe personaje au încercat să folosească averea pentru binele public. De exemplu, Edward Guinness, devenit ulterior Lord Iveagh, spunea: „Nu poți face bani de pe urma oamenilor, dacă nu ești dispus ca și ei să facă bani de pe urma ta.”
Serialul surprinde contrastele: balurile din Dublin și sărăcia cruntă din satele irlandeze, unde supraviețuirea era un miracol. Iar pe fundal, revoluționarii irlandezi, fenians, amenințau stabilitatea imperiului Guinness, exact cum au făcut-o și în realitate.
Copilăria Ivanei Lowell și povara memoriei
Dincolo de ecran, Ivana Lowell a trăit ea însăși în umbra unei familii complicate. Crescută în castele reci din Irlanda și Anglia, fără televizor, ea și frații ei se distrau inventând povești. Mama ei, scriitoarea Lady Caroline Blackwood, și tatăl vitreg, poetul american Robert Lowell, trăiau în universuri literare.
Dar copilăria Ivanei a fost marcată de pierderi: moartea tatălui vitreg, moartea surorii Natalya, absența unei mame copleșite de alcool. Și, poate cel mai dureros, descoperirea târzie că tatăl ei biologic nu era cine credea.
Această moștenire personală a transformat-o într-un rezervor de povești. În 2010, Ivana și-a publicat memoriile, „Why Not Say What Happened”, o carte care va fi reeditată acum, odată cu premiera serialului.
Un serial cu ritm de „Peaky Blinders”
„House of Guinness” nu este un simplu costum drama. E plin de zgomot, de pasiuni, de trădări. Ritmul e alert, replicile mușcă, iar atmosfera seamănă mai mult cu lumea dură din „Peaky Blinders” decât cu eleganța lui „Downton Abbey”.
Arthur și Edward, interpretați de Anthony Boyle și Louis Partridge, devin polii unui conflict care ține publicul captiv. Iar replicile scrise de Knight adaugă ironie și dramatism, păstrând spiritul irlandez intact.
Ce reprezintă brandul Guiness pentru Irlanda
Puține băuturi au reușit să se confunde atât de mult cu identitatea unei națiuni precum a făcut-o berea Guinness cu Irlanda. Născută în inima Dublinului, la St. James’s Gate, această bere neagră cu spumă catifelată a devenit nu doar un produs de export, ci un simbol al culturii irlandeze, prezent în puburile unde poveștile, cântecele și prieteniile se leagă la fel de ușor ca bulele dintr-o halbă proaspăt turnată.
Pentru mulți irlandezi din diaspora, un pint de Guinness nu e doar o băutură, ci o punte afectivă către acasă, către străzile înguste din Temple Bar sau către peisajele verzi unde comunitatea și tradiția au rămas neclintite.
În timp, Guinness a devenit o emblema globală, dar pentru Irlanda a rămas ceea ce a fost dintotdeauna: o expresie lichidă a spiritului național, a rezistenței și a mândriei culturale.
Mărturisirea făcută de Ivana Lowell
Ivana Lowell mărturisește că a avut o singură teamă: să nu-și dezamăgească numeroșii veri și verișoare Guinness, printre care se află și Daphne Guinness, designer și actriță, sau Ned Iveagh, actualul conte de Iveagh.
Dar, după cum spune chiar ea, familia are „un simț al umorului foarte bun și nu e deloc înfumurată cu reputația sa”. Ceea ce nu ar fi acceptat, însă, ar fi fost un serial „fluffy nonsense” – o poveste lipsită de substanță.
Din fericire, pericolul a fost evitat. Serialul e dens, întunecat, dar plin de viață – exact ca berea Guinness, simbolul etern al Irlandei.
