Adevărul despre preluarea FRF în 1990. Avocatul lui Mircea Sandu: ”Da, s-au făcut manevre.”

Adevărul despre preluarea FRF în 1990. Avocatul lui Mircea Sandu: ”Da, s-au făcut manevre.” Sursa foto: Arhiva EVZ

La 31 de ani distanță de la moment-cheie pentru fotbalul românesc, fostul avocat al lui Mircea Sandu, Florin Gâtejan, a recunoscut că preluarea controlului Federației Române de Fotbal (FRF) s-a făcut prin ”manevre”.

Spovedania a venit în contextual misterului care încă plana asupra modului în care Mircea Sandu a preluat controlul FRF după Revoluție. Florin Gâtejan a mărturisit la GSP Live că totul s-a bazat de fapt pe o fraudă imensă.

Despre neregulile de atunci a tot vorbit după 1990 și Mircea Pascu, președintele FRF între 1983 și 1990, înlăturat chiar de Mircea Sandu și apropiații săi. Pascu a murit în septembrie 2020, la 85 de ani, cu inima grea din cauza modului în care a fost tratat în 1990.

Înainte de a se stinge, el a povestit cum presiunile politice, influența lui Cornel Dinu (fost secretar de stat în Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport) și implicarea lui Sandu au avut o singură miză: banii pompați în fotbal după Revoluție.

Ne puteți urmări și pe Google News

La acea vreme, FIFA a plătit un milion de dolari pentru participarea României la Campionatul Mondial din Italia. Era prima prezență a tricolorilor la un turneu final după 20 de ani.

Goana după milionul de dolari

În plus, fotbaliștii români puteau să se transfere în străinătate, iar ministerul avea dreptul să încaseze un procent din sumele de transfer. Ulterior, banii erau distribuiți către toate federațiile sportive.

Totuși, în culise a fost gândită o modalitate care să ducă banii doar la FRF. La 13 februarie 1990, Mircea Pascu era ales președinte al federației. În august, după CM din Italia, au fost organizate alegeri cerute de ministrul Sportului, Bogdan Niculescu-Duvăz.

Mircea Pascu

Mircea Sandu a fost numit direct, fără vot, președinte executiv al FRF, iar manevra ilegală de preluare a controlului asupra FRF și a fondurilor venite din fotbal a fost completată în ianuarie 1991.

A fost o nouă adunare generală, la finalul căreia a fost înființată o nouă federație cu 14 membri fondatori. Printre ei apărea și femeia de serviciu, dar și 10 semăaturi false pe acel tabel. Despre toate știa Florin Gâtejan. La fel cum știa și că nu s-a făcut niciun transfer de pe vechea federație pe cea nouă.

Preluarea FRF s-a făcut doar din pix

Nu a existat niciun proces verbal și niciun inventar. ”Era vorba despre foarte multe bunuri mobile si imobile care ar fi trebuit predate”, spune Mircea Pascu în 2011, care n-a reușit să convingă autoritățile să caute dreptatea în acest caz.

Mandatul lui Mircea Sandu în fruntea FRF a durat până în 2014, când s-a retras înainte de alegerea lui Răzvan Burleanu. Gâtejan, a fost fost fotbalist la Rapid și Sportul, iar ulterior a devenit avocat și judecător. În 1991, el a fost juristul la care Cornel Dinu și Mircea Sandu au apelat pentru a schimba statutul FRF.

Totodată, el s-a numărat printre membrii fondatori ai FRF. În direct la GSP Live, Gâtejan a recunoscut că a falsificat semnăturile de la Adunarea Generală din ianuarie 1991. Asta susținuse și Pascu decenii la rând, dar fără a putea proba acuzațiile.

„O să vă spun o chestie intimă legată de federație, dar a trecut timpul și s-a prescris. Dinu era ministru secretar de stat al Sportului. Vine și-i spune lui Mircea Sandu: «Bă, Mirceo, separați-vă și luați personalitate juridică!

Cornel Dinu a avut partea lui

Vin banii toți la minister și eu îi împart pe federații.» Veneau bani de la FIFA. Din transferurile jucătorilor români transferați afară o cotă intra în conturile Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport.

Banii intrau în minister și ministerul îi dădea mai departe la handbal, la fotbal. Îi împărțea tuturor sporturilor. Dinu zice: «Bă, sunt o grămadă de bani, nenorociților! Faceți-vă personalitate juridică și eu bag banii la fotbal. Să nu se mai ducă la toate disciplinele.»

N-aveam experiență și nu știam cum să facem personalitate juridică. Am stat să ne gândim cum să facem, cum să facem și am găsit legea Mârzescu din 1924, era o lege pentru asociația negustorilor.

Pe legea Mârzescu, trebuia să fie minimum 22 de persoane ca să înființăm federația, să capete personalitate juridică și să vină banii aici. Dacă vă uitați peste hârtiile alea de atunci, Halagian și râdea pe tema asta, pe listă eram 22 de persoane: Halagian, femeia de serviciu, alea, alea...

Regretul unui avocat care a driblat legea

Dacă vă uitați peste semnături, peste tot e semnătura mea, dar am scris și «Pentru» ca să nu mă duc la pârnaie. Trăgeam linie spre nume, adică semnam pentru titular. Să cereți hârtia să o vedeți. E semnat Florin Gâtejan la toată lumea. Așa s-a înființat federația”, a declara fostul avocat al lui Mircea Sandu.

Sandu a jucat la Sportul Studențesc din 1972 până în 1986

Când a fost întrebat dacă îi pare rău că l-a nedreptățit pe Mircea Pascu, Gâtejan a punctat: ”Da, asta da. Da, s-au făcut manevre. Noi am ieșit, s-a făcut adunare generală. La adunarea generală, tot ieșeam afară din sală.

Armeanu (n.r. - Florin Halagian) îmi zice: «Stai, mă, în sală că e ministrul aici! Face șucăr.» Ministru era unul Stănescu (n.r. - Gâtejan face o confuzie; ministrul era Niculescu-Duvăz), fusese coleg de facultate cu mine.

Cum stăteam afară, a ieșit și ministrul din sală. Când m-a văzut, m-a luat, m-a pupat: «Ooo, ce faci, Pațane?» Spune: «Am venit și eu să văd legalitatea alegerilor. Ăștia (n.r. - grupul lui Mircea Sandu) au început cu manevre.» Ministrul a semnat și așa s-a făcut federația.

Mircea Pascu era un om cinstit, onorabil. El ar fi început cu chestii patriotice, comuniste. Nu se compara cu Sandu, Kassai, Pațanu. Noi aveam alt anturaj. Noi am luat-o mai empiric”, a declarant Florin Gâtejan, fost președinte al Comisiei de Disciplină FRF.

Amintim că la 9 august, evz.ro a scris despre un nou eșec al procurorilor DNA: Mircea Sandu și soția lui, Elisabeta, au fost achitați de Curtea de Apel București în dosarul în care au fost acuzați de luare de mită.

Sandu a mai fost trimis în judecată de DIICOT într-un dosar cu un prejudiciu de 4 milioane de lei. De asemenea, el a fost achitat definitiv, în 2017, de Curtea de Apel București, în dosarul dezafilierii echiepi Universitatea Craiova.