Decizia Curții a menținut, în mare parte, hotărârea din 2014 a unui tribunal, care arăta că statul olandez trebuie tras la răspundere pentru moartea musulmanilor bosniaci, care nu au fost apărați de către forțele olandeze de menținere a păcii sub mandat ONU.


FOTO: Rămășițele umane ale victimelor masacrului din 1995 din Bosnia-Herțegovina, operațiunea de exhumare și identifi care. FOTO:AGERPRES



Explicația instanței

Judecătorul Gepke Dulek- Schermers, președintele completului, a declarat că soldații olandezi „știau sau ar fi trebuit să știe că acei bărbați nu erau doar urmăriți, ci se aflau în pericol real de a fi torturați sau executați”. „Prin faptul că aceștia au fost nevoiți să părăsească zona, ei au fost lipsiți de orice șansă de a supraviețui”, a precizat judecătorul.

Spre deosebire de verdictul anterior, Curtea a decis că Olanda ar trebui să plătească doar 30% din despăgubiri familiilor victimelor, și a estimat la 70% riscul ca bosniacii să fi fost luați din baza militară și uciși, indiferent cum acționau soldații olandezi. Valoarea despăgubirilor va fi determinată în cadrul unei audieri separate, dacă victimele și statul olandez nu ajung la o înțelegere amiabilă.


FOTO: Generalul sârbilor bosniaci Ratko Mladici (stânga) bea cu comandantul olandezilor, colonelul Thom Karremans, înainte ca musulmanii bosniaci să fi e evacuați la Srebrenica FOTO:AGERPRES



Mamele din Srebrenica

Rudele victimelor din Srebrenica doreau ca guvernul să fie tras la răspundere nu doar pentru cei 300 de oameni care au ajuns în baza militară și au cerut protecție, dar și pentru alte mii de musulmani, care se adunaseră în fața bazei, dar judecătorii au respins cererea. „Este o mare nedreptate”, a declarat Munira Subasic, din asociația Mamele din Srebrenica. „Statul olandez ar trebui tras la răspundere pentru că ne-ar fi putut apăra pe toți în baza militară a Dutchbat (batalionul olandez staționat în Potocari – n.r.)”, a spus ea. Avocatul grupului a precizat că decizia referitoare la procentul vinovăției este arbitrară și se gândește să se adreseze Curții Supreme Olandeze.

Genocid în 1995

Srebrenica, în estul Bosniei și Herțegovinei, fusese declarată „zonă sigură” de către Consiliul de Securitate al ONU, în 1993. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a decis, în 2007, că masacrul de la Srebrenica este genocid și i-a declarat principali responsabili pe comandanții armatei sârbe din Bosnia. ONU și Occidentul și-au asumat o parte din vină, pentru că n-au reușit să protejeze bărbații, femeile și copiii alungați din casele lor, în timpul războiului din Bosnia (1992-1995). Sârbii încercau să anexeze teritoriul și să expulzeze civilii bosniaci, după un asediu îndelungat și un embargo asupra hranei, înaintea masacrului.