Afacerea Bezeq, cadourile de lux, cazul Mediagate și submarinele vândute de Germania Israelului sunt dosarele care-i dau bătăi de cap premierului israelian.

În dosarul Bezeq, care poartă numărul 4.000, prim-ministrul este inculpat pentru : corupție, fraudă și abuz de încredere.

El este acuzat că a încercat, în urmă cu câțiva ani , să-și asigure o acoperire media favorabilă în influentul site de știri Walla.

În schimb, el a acordat favoruri guvernamentale care i-ar fi putut aduce milioane de dolari lui Shaul Elovitch, patron al principalului grup israelian de telecomunicații, Bezeq, din care face parte Walla.

În centrul anchetei: fuziunea, din 2015, a Bezeq cu furnizorul de televiziune prin satelit Yes. O astfel de decizie a necesitat aprobarea autorităților de supraveghere. La vremea respectivă, Netanyahu deținea și portofoliul de comunicații.

Potrivit Netanyahu, fuziunea Bezeq-Yes a fost considerată pertinentă de serviciile ministerului și de autoritățile de supraveghere. Și a negat că a căutat o acoperire media privilegiată din partea Walla.

La 2 decembrie 2018, poliția recomandase deja punerea sub acuzare a lui Benjamin Netanyahu în acest caz. Ancheta îi vizează, de asemenea, pe Shaul Elovitch, încă acționarul principal al Bezeq, pe soția sa și pe Stella Handler, CEO la acea dată al grupului de telecomunicații.

În centrul unui alt dosar, cu numărul 1.000, se află cadourile primite de Netanyahu: trabucuri scumpe, șampanii de colecție și bijuterii, bunuri în valoare de peste 700.000 de shekeli (aproximativ 185.000 de euro) primite de persoane influente și bogate, între care producătorul Arnon Milchan și miliardarul australian James Packer, în schimbul unor favoruri financiare sau personale.

În acest caz, Netanyahu este acuzat de fraudă și abuz de încredere. El susține că a acceptat doar cadouri de la „prieteni”, fără să le fi solicitat.

Mediagate este dosarul cu numărul 2.000. Potrivit anchetatorilor, Netanyahu a încercat să obțină și aici o acoperire media favorabilă în paginile celui mai mare cotidian plătit din Israel, Yediot Aharonot.

„Bibi”ar fi încercat să ajungă un acord cu șeful ziarului, Arnon Moses. În schimb, Netanyahu ar fi evocat posibilitatea adoptării unei legi care ar fi limitat circulația cotidianului Israel Hayom, cotidian gratuit și principalul concurent al lui Yediot Ahanorot, scrie Boursorama.

Acordul nu a fost niciodată încheiat, dar Netanyahu este cercetat pentru fraudă și abuz de încredere.

Ari Harow, fost șef de cabinet al lui Netanyahu, a acceptat să depună mărturie pentru a beneficia de un regim de clemență.

Netanyahu spune că a fost principalul oponent al legii în cauză și că a convocat chiar alegerile anticipate din 2015 pentru a o bloca.

În dosarul submarinelor, procurorul general al Israelului și-a anunțat, în decembrie intenția sa de a-i inculpa pe mai mulți apropiați ai lui Benjamin Netanyahu - dintre care fostul său șef de cabinet, David Sheran, și fostul său avocat David Shimron - pentru spălare de bani în achiziționarea de submarine de la firma germană ThyssenKrupp.

În acest caz, supranumit „3.000”, poliția israeliană a investigat suspiciunile de corupție din jurul vânzării de către Germania pentru Israel de submarine militare și alte nave proiectate de gigantul industrial german ThyssenKrupp, pentru o sumă totală de aproximativ două miliarde de dolari.