1. „La revedere acolo sus”, de Pierre Lemaitre, Editura TREI

„La revedere acolo sus”, de Pierre Lemaitre, este primul roman laureat Goncourt ecranizat. Producția cinematografică a primit cinci premii César, printre care cel pentru cel mai bun regizor (Albert Dupontel) și pentru cel mai bun scenariu adaptat (Albert Dupontel, Pierre Lemaitre).

„La revedere acolo sus”, recompensat cu Premiul Goncourt în anul 2013, este un omagiu adus ultimelor cuvinte scrise iubitei sale de către un soldat împuşcat în 1914. O evocare fără concesii a unei Franţe oarecum ruşinate de supravieţuitorii generaţiei pierdute.

O escrocherie națională

Tocmai scăpați din primul conflict mondial, distruși de un război barbar și inutil, Albert și Eduard înțeleg repede că țara nu poate face nimic pentru ei. Pentru că Franța, care-și glorifică morții, este incapabilă să-i ajute pe surpaviețuitori. Abandonați, condamnați la izolare socială, cei doi prieteni refuză să se lase îngenunchiați de amărăciune și deznădejde. Înfruntând societatea, statul și morala patriotică a epocii, pun la cale o escrocherie de proporții naționale, de o îndrăzneală nemaivăzută și un cinism absolut.

2. „Dragoste și ură”, de Rhidian Brook, Editura TREI

„Dragoste și ură” este un roman cutremurător despre convingerile noastre cele mai puternice, despre dorințele cele mai adânci și despre forța transformatoare a iertării.

Hamburg, 1946. Mii de oameni rămân captivi în ceea ce se numește acum Zona de ocupație britanică. Însărcinat să supravegheze reconstrucția orașului ruinat și denazificarea localnicilor, colonelul Lewis Morgan primește o vilă superbă pe malul fluviului Elba, unde se va muta împreună cu soția sa, Rachel, și fiul lor, Edmund.

Ecranizat de Fox Searchlight

Contrar uzanțelor, colonelul Morgan nu-i obligă pe proprietarul vilei, Stefan Lubert, și pe fiica lui să plece, ci insistă să locuiască împreună. În această atmosferă încărcată și claustrofobică, fiecare trebuie să se confrunte cu sine însuși pe măsură ce ostilitatea și durerea dau naștere la pasiuni nebănuite și trădări sfâşietoare.

Romanul Dragoste și ură a fost tradus în 23 de limbi și ecranizat de Fox Searchlight, cu Keira Knightley, Jason Clarke şi Alexander Skarsgård în rolurile principale.

3. „Soția”, de Meg Wolitzer, Editura TREI

Complex, ambițios și amuzant, „Soția”, de Meg Wolitzer, este un roman despre măștile mariajului: cea publică, impecabilă și solidă, și cea privată, șifonată și putredă.

„Soția” a fost ecranizat la Hollywood de Björn Runge, cu Glenn Close și Jonathan Price în rolurile principale, iar Glenn Close a primit Premiul Globul de aur pentru cea mai bună actriță într-o dramă pentru această interpretare.

Trădare

În spatele unui bărbat faimos stă mereu o femeie remarcabilă. Joe și Joan Castleman sunt în avion, deasupra oceanului. El se gândește la prestigiosul premiu literar internațional pe care urmează să-l primească, ea plănuiește să-l părăsească.

Timp de patru decenii, și-a înăbușit propriul talent literar ca să susțină ascensiunea literară a soțului, i-a tolerat infidelitățile și atitudinea. E vremea să trăiască viața pe care și-o dorește.

4, „Patrick Melrose”, de Edward St. Aubyn, Editura Litera

Lacoste, Franța, anii ’60. Patrick Melrose, un copil plin de imaginație, se adaptează cu greu la viața alături de părinții săi. Într-o după-amiază, înainte de sosirea oaspeților la o petrecere, viața lui Patrick se va schimba radical.

Densitate filosofică

New York, anii ’80. Patrick trebuie să meargă la New York, întrucât tatăl său a murit. Este însă un weekend plin de droguri și de coșmar. Urmărind traiectoria uluitoare a lui Patrick Melrose, de la o copilărie traumatizantă alături un tată abuziv și o mamă alcoolică în Provence-ul anilor ’60 la dependența de droguri din New Yorkul anilor ’80, romanele lui Edward St Aubyn fac o critică dură a clasei aristocrate britanice.

Patrick Melrose încearcă să se salveze, dar drogurile nu îl fac să-și uite trecutul, iar petrecerile strălucitoare nu-i oferă izbăvire.
Nimic din subiectul acestor romane nu vă poate pregăti pentru umorul coroziv al universului lui St Aubin sau – mai surprinzător – pentru densitatea sa filosofică. Zadie Smit

5. „Rugăciune pentru Cernobîl”, de Svetlana Aleksievici, Editura Litera

În 26 aprilie 1986, o serie de explozii au zguduit reactorul nuclear de la Cernobîl. Flăcările au aprins cerul, iar radiațiile rezultate au contaminat pământul și au otrăvit oamenii vreme de ani întregi.

Mărturii

În timp ce autoritățile au încercat să mușamalizeze efectele accidentului, Svetlana Aleksievici a petrecut mai mulți ani adunând mărturii de la supraviețuitori – foști muncitori la centrală, oameni de știință, medici, soldați, pompieri, strămutați, văduve, orfani -, ale căror voci compun o istorie orală marcată de frică, furie și incertitudine, dar și de umor negru și iubire.

Cronică a trecutului și avertisment pentru viitor, „Rugăciune pentru Cernobîl” este o carte crucială care, datorită forței emoționale și onestității sale, rămâne o amintire de neșters în mintea cititorului.

6. „Sticletele”, de Donna Tartt, Editura Litera

Theo Decker, un adolescent de treisprezece ani din New York, supraviețuiește ca prin minune unei explozii care îi omoară mama într-un muzeu de artă și intră fără voia lui în posesia unui mic tablou fascinant, preferatul mamei sale.

Opt ani mai târziu, Theo lucrează într-un magazin de antichități, iar tabloul ascuns cu grijă devine pe neașteptate poarta de acces către lumea subterană a traficului cu opere de artă.

Soarta

O poveste plină de suspans, meșteșugită meticulos, asemenea unui tablou flamand, despre iubire și artă, despre pierdere și obsesie, despre supraviețuire și modelarea propriului destin, toate supuse întorsăturilor imprevizibile și nemiloase ale sorții.
„O narațiune atât de fermecătoare, încât e imposibil să îi reziști… E o plăcere să citești Sticletele.“ – Publishers Weekly. Și să vezi filmul, bineînțeles.

7. Seria Cântec de gheață și foc, de George R. R. Martin, Editura Nemira

Cea mai iubită serie fantasy din prezent, cărțile pe care toată lumea le-a citit și serialul pe care toată lumea l-a urmărit: „Cântec de gheață” și foc reprezintă capodopera fantasy a epocii noastre, așa cum „Stăpânul inelelor” a fost capodopera epocii lui.

Cinci volume

Intrigi și comploturi, tragedii și trădări, victorii și teroare, prevestiri sumbre. Soarta personajelor, a aliaților și a dusmanilor se află într-un echilibru precar, căci fiecare vrea să câștige cel mai periculos joc: Urzeala tronurilor.

1. Urzeala tronurilor, 2. Încleștarea regilor, 3. Iureșul săbiilor, 4. Festinul ciorilor, 5. Dansul dragonilor.

8. „Oameni normali”, Sally Rooney, Editura Curtea Veche Publishing

Roman în curs de adaptare pentru BBC One, scris cu o sensibilitate aparte, „Oameni normali” abordează tema relațiilor afective în contextul diferențelor de clasă și face o radiografie a dinamicii puterii care se instaurează între doi tineri din lumi diferite.

Marianne este fiica unei familii înstărite și locuiește într-un conac impunător dintr-un orășel irlandez. Introvertită, cu o inteligență uneori prea ascuțită și cu o înfățișare incertă, are toate însușirile pentru a fi marginalizată de colegi.

Barierele dintre noi

Connell, fiul menajerei, este chipeș și deștept, popular în tot liceul. Atracția care se naște între cei doi adolescenți are o forță magnetică. Cum vor evolua ei de-a lungul anilor de facultate și prin ce transformări va trece relația lor? Ce se va întâmpla atunci când diferențele sociale vor ridica ziduri între ei, când experiențele de viață îi vor strivi sub implacabilul lor? Cum își vor confrunta cei doi tineri demonii interiori?

Cu „Oameni normali”, Sally Rooney își confirmă talentul portretistic dovedit încă de la bestsellerul Conversații cu prieteni, făcând radiografia celor mai mărunte detalii ale vieții emoționale a personajelor. Povestea este alertă și captivantă, scrisă nemilos, dar cu inflexiuni de tandrețe: nu atât un roman de dragoste, cât mai ales unul de maturizare – despre cunoașterea de sine, despre metamorfozele prieteniei, despre influențele familiale și sociale, precum și despre barierele dintre noi, cei dintr-o lume conectată, aparent fără bariere.

Bestseller: Sunday Timee și New York Times
Roman câștigător al premiului: Costa Novel Award

9. „Prizonieră în pânza de păianjen”, de David Lagercrantz, Editura TREI

„Prizonieră în pânza de păianjen” este primul roman scris de David Lagercrantz în celebra serie Millennium, după ce primele trei au fost scrise de Stieg Larsson („Bărbaţi care urăsc femeile”, „Fata care s-a jucat cu focul” şi „Castelul din nori s-a sfărâmat”).

Reţele malefice de spioni, infractori cibernetici, secrete guvernamentale… Lisbeth Salander şi Mikael Blomkvist se întorc. Ea e fata cu un dragon tatuat – o hackeriţă de geniu şi nonconformistă intransigentă. El e un jurnalist pornit să facă dreptate, a cărui luptă pentru adevăr îl aduce adesea la un pas de urmărirea penală.

Subiect de senzaţie pentru Millennium

Într-o noapte, Blomkvist primeşte un telefon de la o sursă care pretinde că deţine informaţii de cea mai mare importanţă pentru Statele Unite. Sursa a luat legătura cu o hackeriţă tânără – descrierea ei îi aminteşte lui Mikael de cineva foarte cunoscut. Implicaţiile sunt uriaşe.

Blomkvist, disperat să găsească un subiect de senzaţie pentru Millennium, îi cere ajutorul lui Lisbeth. Duoul care a încântat milioane de cititori în trilogia Millennium îşi uneşte din nou forţele în acest thriller senzaţional, încărcat de adrenalină.

Filmul Prizonieră în pânza de păianjen regizat de Fede Alvarez îi are în rolurile principale pe Claire Foy și Sverrir Gudnason.

10. Irlandezul. Asasinul mafiei, de Charles Brandt, Editura Corint

Frank Sheeran, zis „Irlandezul”, a învațat să ucidă în armata americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, participând la invazia Italiei și la eliberarea acesteia de trupele germane. Întors acasă, trăiește din învârteli și din rezolvarea treburilor murdare ale altora, lucrând pentru unul dintre cei mai mari mafioți ai vremii, Russell Bufalino.

În cele din urmă, ajunge să joace un rol atât de important în gruparea condusă de acesta, încât procurorul general al SUA din perioada respectivă, Rudy Giuliani, îl pune pe o lista de 26 de personalități ale mafiei.

25 de asasinate

Când Bufalino îi ordonă lui Sheeran să-l omoare pe Hoffa, Irlandezul se achită de misiune știind că, dacă ar refuza, ar fi ucis el însuși.
Ajuns la bătrânețe, Sheeran îi mărturisește lui Charles Brandt că a executat pentru mafie peste 25 de asasinate. Povestea lui, înregistrată de Brandt, a stat ulterior la baza scrierii acestui volum care se citește pe nerăsuflate.

„Sursa mea din familia Bufalino a citit această carte. Toți cei care lucrează pentru Bufalino au citit-o. Individul ăsta de modă veche mi-a spus că a fost șocat. Nu i-a venit să creadă că Sheeran i-a spus toate astea lui Brandt. Totul e cât se poate de adevărat.” – Joseph Coffey, detectiv în cadrul departamentului de crimă organizată al Poliției New York