Recent, în urma unor îndelungi și complicate procese intentate statului român de două persoane fizice care revendică drept de proprietate asupra imobilului, Curtea de Apel București, în ciuda faptului că există o serie de inadvertențe administrative și juridice, probabile cu documente, atribuie imobilul acestor două persoane, în detrimentul Regiei Autonome Administrația Protocolului de Stat.
Clădirea din str. Cerchez nr. 16, construită între anii 1938 – 1940, are o istorie complexă, care implică, inițial, funcționarea Serviciului Special de Informații, apoi, începând cu 1948, a Direcției Generale a Securității Poporului, devenită Centrul de Informații Externe.
Astfel, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, unul dintre cele mai importante institute de cercetare a istoriei recente din România, cu un rol deciziv în investigarea abuzurilor regimului comunist, se află în situația de a-și pierde sediul și de a-i fi periclitată activitatea. Efortul și proiectele unei echipe de cercetători constituite în cei peste 25 de ani de la înființarea Institutului, arhiva, biblioteca, zecile de mii de fișe bibliografice, spațiul expozițional sunt în pericol de a fi risipite. Lipsa, fie ea și temporară, a unui sediu, va provoca întreruperea certă a activităților și va compromite colaborarea cu entitpți similare din state est și central europene.
Reamintim că Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, înființat pe 13 aprilie 1993 la inițiativa unui grup al foștilor deținuți politici, cu sprijinul Academiei Române și al instituțiilor statului, are ca scop culegrea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România. Institutul îngrijește colecții de documente și mărturii, studii, memorii, coordonează programe de cercetare interdisciplinară, după principii moderne în studiul istoriei, editează revista Arhivele Totalitarismului. Institutul vizează recuperarea fondurilor documentare de interes național în arhivele fostului bloc sovietic, precum și digitizarea mărturiilor identificate, astfel încât societatea românească să aibă o perspectivă cât mai obiectivă asupra istoriei recente.
Prin urmare considerăm că este de datoria noastră, a tuturor instituțiilor responsabile ale statului român, Academia Română, Guvernul României, forurile superioare ale Justiției, să identificăm soluția viabilă de asigurare a continuității activitpții acestui institut de importanță națională, într-un spațiu adecvat, care să permită desfășurarea proiectelor, găzduirea arhivei și constituirea unui memorial.
Academia Română solicită implicarea în regim de urgență a instituțiilor decidente pentru soluționarea acestei probleme de natură juridico-administrativă care amenință însăși existența Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului.
Biroul Prezidiului Academiei Române”
Recomandările noastre
