Academia Română și Biserica, șocate de promovarea educației sexuale în școli
- Georgiana Ioni ţă
- 3 iulie 2018, 00:00
Evenimentul zilei vă prezintă rețeaua din spatele Strategiei pregătite de ani de zile de către anumite ONG-uri și fi nanțate de UNICEF. Profitând de agitația politică din jurul modificării Codurilor Penale, Ministerul Educației a constituit, discret, un grup de lucru cu misiunea de a relansa controversatul document care promovează diversitatea de gen. Între timp, Patriarhia Română, care inițial fusese atrasă în acest proiect, s-a dezmeticit, respingând demersul. Mai mult, Academia Română, la rândul ei for consultativ, a criticat dur inițiativa: „Maimuțăreală, slugărnicie, absurditate”, a sintetizat Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române.
Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) pregăteşte o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Viorica Vasilica Dăncilă în care îi cere să sprijine adoptarea Strategiei Naţionale pentru Educaţie Parentală, care a fost retrasă din dezbaterea publică de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), după ce Evenimentul zilei a scris că promovează homosexualitatea.
„În scrisoarea dechisă explicăm că Strategia este perfectibilă. Dacă cineva nu este de acord cu anumite prevederi din proiectul pus în dezbatere nu are decât să vină să facă parte din grupul de lucru constituit la Ministerul Educaţiei. Noi avem deja educatori parentali, iar peste 20.000 de părinţi au participat la cursuri de educaţie parentală organizate de membrii noştri. Nu ne dorim să desfiinţăm familia tradiţională şi nici nu promovăm homosexualitatea. Noi promovăm diversitatea, culturală, etnică, religioasă etc. Gândiţi-vă numai câţi copii sunt victimele violenţei în familie şi câţi abandonează şcoala… Nu vrem să preluăm în Strategie altceva decât ce este scris în legislaţia românească”, ne-a declarat Daniela Maria Gheorghe, director executiv al FONPC.
„O maimuțăreală a unor excese europene”
For consultativ privind Strategia Națională pentru Educație Parentală, Academia Română a răspuns, prin intermediul vicepreședintelui Răzvan Theodorescu, răspicat: „Domnule, familia normală, adică cea formată din bărbat și femeie, trebuie să-și facă datoria în continuare. Nu este de dorit ca altcineva să preia aceste sarcini de educare a copiilor. Ce este de fapt toată această acțiune? O maimuțăreală a unor excese europene care nu au ce căuta în spațiul civilizat. Și aici nu este vorba nici de tradiție, nici de conservatorism, nu! Este vorba despre normalitate”.
În continuare, Răzvan Theodorescu nu s-a sfiit să spună lucrurilor pe nume: „Toată această tevatură cu homosexuali și lesbiene este o aberație, iar noi n-avem nevoie de așa ceva! Sunt aspecte care țin de patologie, anumiți oameni sunt bolnavi. Îi respect, le respect alegerile, suntem cu toții liberi, dar să se manifeste cu discreție. Să nu-i transformăm în modele! E clar că trebuie să ne opunem, de pildă, adoptării copiilor de către cuplurile de homosexuali. Societatea noastră nu este pregătită pentru astfel de situații”. Ultima tușă: „Dorința statului de a interveni în treburile părinților prin intermediul școlii este, așadar, o absurditate. Mă rog, ar fi vorba și despre o anumită slugărnicie a politicienilor noștri în relația cu Europa. Ca să scurtez, Academia Română se opune acestei inițiative”.
Patriarhia Română, trezită din șocul inițial, se opune prin vocea lui Vasile Bănescu, purtător de cuvânt: „L-am întrebat pe colegul meu de la învățământ care a fost delegat atunci să participe la eveniment și mi-a spus că nu s-a discutat practic nimic din conținutul acestei strategii. Sunt convins că atunci, din rațiuni pe care le pot înțelege, cei care au compus această strategie nu au fost foarte deschiși. Nu e vorba de o contradicție la nivelul instituției, nu se poate spune că Patriarhia a votat atunci ceva și acum se contrazice, ci pur și simplu acum am aflat despre ce este vorba cu adevărat”.
Diversitate, ideologie
Odată recunoscută greșeala inițială, Vasile Bănescu a contracarat: „Această Strategie propune practic reeducarea părinților din perspectivă ideologică, pentru că îi acuză de faptul că ar fi excesiv conservatori. Conservatorism însemnând, în viziune creștină, păstrarea unor valori morale și ne-negociabile precum familia și educația în spiritul unor valori de asemenea stabile”.
În continuare: „O altă mare problemă o reprezintă această sugestie, invitație care se desprinde din această strategie în legătură cu așa zisa necesitate a educării copiilor în spiritul diversității. Ori, știm bine că, «diversitate» este un termen care, astăzi, se descifrează exclusiv ideologic, adică e vorba de diversitate sexuală, de acceptarea unor alternative la varianta clasică de familie, care din perspectivă creștină nu poate fi decât rezultată din căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Se încalcă inclusiv Constituția și drepturile civile, unde există articole clare legate de dreptul primar, fundamental al părinților de a-și educa copiii exact în spiritul valorilor morale, filozofice, religioase, în care ei cred”.
Reţeaua
La ideologizata şi „corect politica” Strategie pentru Educaţie Parentală nu s-a ajuns peste noapte. Ministerul Educaţiei, Institutul pentru Studii în Educaţie, ONG-uri finanţate de UNICEF, care promovează neobosit acel tip de educaţie care susţine „diversitatea”, lucrează de ani de zile, strategia fiind dată, potrivit surselor noastre, cu dedicaţie pentru o reţea de educatori parentali care este foarte bine formată şi stabilită în toată ţara.
Documentul, „strecurat pe sub preș”
„De peste un deceniu s-a creat o adevărată cultură academică paralelă, cu mici şopârle introduse în diverse lucrări, lucrări care apoi sunt citate ca bibiografie în documente ulterioare şi predate prin universităţi. Sunt nume plătite greu de ani de zile pentru a lucra în această direcţie. Veți regăsi nume ca: Martha Iliescu şi Adina Ovidenie, Fundaţia Copiii Noştri; Andre Chappot, Formation des Parentes CH; prof. Ştefan Cojocaru, Iaşi; Eugen Crai şi Luminiţa Costache, UNICEF România; Viorica Preda şi Cătălina Chendea, Ministerul Educaţiei. Se găseşte şi o doamnă care a dat cu un an-doi în urmă o circulară gradiniţelor să nu se mai serbeze Crăciunul. De ce aceştia nu îşi asumă ceea ce introduc pe ascuns în sistem? De ce acum MEN a creat un grup de lucru post-factum pe care vrea să-l antedateze şi în care apar oameni care nu au nicio legatură cu proiectul? Am informaţii sigure că ministrul nu a ştiut de punerea pe site a documentului. Nu a existat grup de lucru, ci a fost strecurat documentul pe sub preş. E timpul ca responsabilii reali să fie cunoscuţi, pentru că de prea multă vreme sunt finanţaţi să construiască uşoruşor lumea nouă”, a declarat o sursă din sistem pentru Evenimentul zilei.
Cu UNICEF în spate
Pe site-ul FONPC apare clar că unul dintre programele FONPC este crearea unei primei variante a Strategiei Naționale pentru Educație Parentală: „Întreaga activitate de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Parentală va fi realizată prin contribuția unui Comitet de Coordonare din care actualmente fac parte 13 membri: reprezentanți ai autorităților guvernamentale din domeniul educației, protecției și sănătății copilului, reprezentanți UNICEF, profesori universitari, reprezentanţi ai societăţii civile, experţi independenţi. Activitatea Comitetului de coordonare este susţinută de Reprezentanța UNICEF în România, care oferă atât asistenţa tehnică, cât şi susţinerea financiară a participării membrilor comitetului care se deplasează de la distanţă pentru a participa la întâlniri”.
Pe mâna elvețienilor
Perioada de desfăşurarea a proiectului a fost octombrie 2016 - decembrie 2017, având un buget de 30.000 de lei. Proiectul, în care Fundaţia Copiii Noştri a avut rolul de secretariat şi de „placă turnantă” pentru difuzarea informaţiilor, s-a bazat pe parteneriatul formal cu organizația „Formation des parents- CH” (Lausanne, Elveția), iar implementarea urma să se facă în colaborare cu Ministerul Educației, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții, Ministerul Sănătății, autorități locale, Direcții Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectorate Școlare Județene, primării. S-a colaborat și cu alte organizații din Elveția („Formation des parents” – Fribourg, „Ecole des parents de Geneve”) și cu Federația Internațională pentru Educație Parentală.
Lansarea la care MEN a preluat Strategia, iar Patriarhia a validat-o prin prezență
Pe 22 februarie 2018, la Hotel „Mercure” Unirii București, a avut loc conferința de final a proiectului „Promovarea Strategiei Naționale pentru Educație Parentală”, implementat de Fundaţia Copiii Noștri în parteneriat cu FNOCP.
La conferinţă au fost prezente peste 170 de persoane din peste 10 județe ale țării. „Ministerul Educației Naționale a preluat Strategia Națională pentru Educație Parentală și va face toate demersurile necesare pentru aprobarea ei.
Ambasada Elveției în România, Reprezentanța UNICEF în România, ONG-urile prezente la conferință, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Patriarhia Română, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Inspectoratele Școlare prezente, precum și reprezentanții Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului și ai Serviciilor Publice de Asistență Socială, ai Universităților, alături de reprezentanții principalelor partide politice: PSD, PNL și USR; și-au asumat rolul de a susține punerea în practică a acestei Strategii”, se arăta în comunicatul de presă dat publicităţii de Programul de Cooperare Elveţiano-Român pe 23 februarie”.
Pas cu pas
În 2011 a apărut un Studiu pe temă realizat în cadrul proiectului „Centrul pentru Copilărie şi Parentalitate” şi implementat de Holt România - Filiala Iaşi, cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF în România.
Autori: Conf. dr. Ştefan Cojocaru, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială, Director Holt România - Filiala Iaşi, şi lector dr. Daniela Cojocaru, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială. Responsabil proiect din partea UNICEF a fost Luminiţa Costache.
Educatorii parentali
De asemenea, începând cu data de 1 august 2011, Fundația Holt România - Iasi, într-un parteneriat cu UNICEF România, a început demararea proiectului „Dezvoltarea unei reţele de educatori parentali/traineri”. Acest proiect şi-a propus să dezvolte o rețea națională de 42 de educatori parentaliformatori, capabili să încurajeze cadrele didactice să devină educatori parentali. Proiectul s-a desfăşurat la nivel național, în 21 de județe, iar beneficiarii finali au fost 630 de părinţi.
O broșură de implementare
Tot în 2011, sub egida UNICEF, Fundaţia Copiii Noştri şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului apărea la Bucureşti broşura „Studiu privind necesitatea implementării Strategiei Naţionale Integrate de Formare şi Dezvoltare a Competenţelor Parentale”. Autori: Viorica Preda, inspector general MECTS şi Adina Ovidenie, director Fundaţia Copiii Noştri. Coordonarea a fost asigurată de Martha Iliescu, preşedinte Fundaţia Copiii Noştri, iar responsabil proiect din partea UNICEF a fost Luminiţa Costache.
Ce prevede Strategia
Proiectul „Strategia Națională de Educație Parentală 2018 - 2025” prevede înființarea unei rețele de educatori parentali care să-i învețe pe părinți și pe copii, timp de două ore în fiecare săptămână, cum să scape de „mentalitățile conservatoare” și să accepte „diversitatea”. Pentru MEN, românii sunt prea conservatori și blocați în valorile transmise tradițional. Asta reiese din paragraful unde este justificată necesitatea de a avea educatori parentali, care să-i învețe pe părinți cum să-și crească odraslele și pe copii cum să privească lumea.
„Nevoia de sprijin extern”
„Deseori, noile ideologii promovate în special în domeniul protecţiei copilului întâlnesc mentalităţi conservatoare, un sistem de valori ale familiilor ce trebuie regândit în contextul unor informații noi cu privire la nevoile de dezvoltare ale copiilor. De aceea, familia din societatea actuală are nevoie din ce în ce mai mult de un sprijin extern pentru a se adapta acestor cerinţe, în condiţiile în care părinţii reclamă fie o incapacitate de gestionare a relaţiilor cu propriii copii, fie rămân ataşaţi valorilor care s-au transmis tradiţional şi pe care le consideră ca fundamentând modele valide de relaţionare intrafamilială”, mai arată textul în cauză.