Evenimentul Zilei > Justitie > Abuz în serviciu, pedepsit cu doar trei ani de închisoare cu suspendare. Cum explică ICCJ sentința din dosarul lui Mihnea Costoiu
Abuz în serviciu, pedepsit cu doar trei ani de închisoare cu suspendare. Cum explică ICCJ sentința din dosarul lui Mihnea Costoiu

Abuz în serviciu, pedepsit cu doar trei ani de închisoare cu suspendare. Cum explică ICCJ sentința din dosarul lui Mihnea Costoiu

Fostul ministru al Cercetării, Mihnea Costoiu, a primit o sentință de doar trei ani cu suspendare într-un dosar de abuz în serviciu. Judecătoarele ICCJ au explicat decizia, motivând că inculpatul are pregătire superioară și a deținut funcții de conducere în învățământul superior.

Judecătoarele Rodica Cosma, Anca Alexandrescu și Laura Soane de la Înalta Curte de Casație și Justiție au explicat în hotărârea prin care au dispus condamnarea fostului ministru Mihnea Costoiu pentru abuz în serviciu. Aceasta a primit o pedeapsă de doar trei ani de închisoare cu suspendare pe motiv că este o persoană cu un grad de pregătire superior, că a deținut funcții de conducere în învățământul superior, iar faptele pentru care a fost trimis în judecată s-au petrecut cu mult timp în urmă, prejudiciul putând fi recuperat.

Mihnea Costoiu a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, în legătură cu modalitatea în care a fost încheiat un act adițional la contractul de locațiune cu Fundația Dinu Pescariu privind Baza Cutezătorii, în perioada în care deținea funcția de secretar de stat în Ministerul Educației.

Judecătoarele ICCJ explică faptul că mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează că Mihnea Costoiu a acționat cu intenție când a semnat actul adițional, unul nelegal în condițiile în care nu există aprobare data printr-o hotărâre de guvern, nu fusese organizată o licitație publică în condițiile legii, lipsind și avizului direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Educației, în condițiile în care terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii se aflau în proprietatea publică a statului. Mai mult, la momentul semnării actului adițional, se află în curs de judecată cererea formulata de Ministerul Educației tocmai pentru încetarea contractului de locațiune, notează luju.ro.

De ce a primit fostul ministru al Cercetării o pedeapsă de doar trei ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de abuz în serviciu

Cu toate că admit aceste aspecte, judecătoarele Cosma, Alexandrescu și Soane au decis că trei ani de închisoare cu suspendare sunt suficienți. Potrivit motivării sentinței, decizia a avut la bază faptul că fostul ministru al Cercetării are un grad superior de instruire, deținând funcții de conducere în învățământul superior de stat, dar și timpul îndelungat scurs de la comiterea infracțiunii. De asemenea, atunci când a fost dată sentința s-a ținut cont și de faptul că prejudiciul va fi recuperat prin valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsuri asiguratorii.

“Din mijloacele de proba administrate in cauza rezulta ca inculpatul A. a actionat cu intentie raportat la intreaga activitate de semnare a actului aditional, dovada in acest sens fiind si implicarea sa efectiva, astfel cum reiese din imprejurarile de fapt.

Din materialul probator analizat in cauza, reiese ca inculpatul A. a semnat actul aditional nr. 16832/23.06.2009 la contractul de locatiune nr. 269/30.04.2004, privind Baza Cutezatorii, fara a exista o aprobare data printr-o hotarare de guvern, fara organizarea unei licitatii publice in conditiile legii, precum si in lipsa avizului directiilor de specialitate din cadrul ministerului, in conditiile in care terenurile si constructiile aferente Bazei Cutezatorii se aflau in proprietatea publica a statului.

La momentul semnarii actului aditional, se afla in curs de judecata cererea formulata de Ministerul Educatiei Nationale tocmai pentru incetarea contractului de locatiune nr.269/30.04.2004, dat fiind ca terenurile si constructiile aferente Bazei Cutezatorii fusesera trecuta in proprietatea publica a statului si in administrarea Ministerului Educatiei Nationale.

In lipsa avizelor directiilor de specialitate, inculpatul A. a fost singura persoana din cadrul ministerului care s-a implicat in semnarea actului aditional nr.16832/23.06.2009, dat fiind ca numarul de inregistrare al acestuia a fost solicitat chiar de la ‘CABINETUL SECRETARULUI DE STAT A.’.

(…)

Fata de considerentele expuse anterior, inalta Curte constata ca, in drept, fapta inculpatului A. care, in perioada martie – septembrie 2009, in calitate de secretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale, a incheiat cu Fundatia B. actul aditional nr.16832/23.06.2009 la contractul de locatiune nr. 269/30.04.2004, privind Baza Cutezatorii cu incalcarea dispozitiilor art.14 si 15 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publica, fara a exista o aprobare data printr-o hotarare de guvern, fara organizarea unei licitatii publice in conditiile legii, precum si in lipsa avizului directiilor de specialitate din cadrul ministerului, modalitate in care s-a cauzat, pe de o parte – un prejudiciu in valoare totala de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON) cauzat in patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale, iar pe de alta parte – un folos patrimonial necuvenit, in acelasi cuantum, in favoarea Fundatiei B., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazuta si pedepsita de art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.

Cu privire la prescriptia generala a raspunderii penale pentru infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazuta si pedepsita de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal si art. 309 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, inalta Curte retine urmatoarele:

Potrivit art.154 alin. (1) Cod penal, termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:

– lit.b): 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani;

– lit.c) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.

Art.297 alin.(1) din Codul penal: Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Prin raportare la prevederile art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, limitele speciale de pedeapsa majorate cu o treime sunt de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 luni inchisoare.

Prin ordonanta nr. …./P/2014 din data de 19.11.2014 s-a dispus inceperea urmaririi penale cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 Cod penal rap. La art.309 Cod penal, fapte in legatura cu incheierea actului aditional la contractul de locatiune nr. 269/30.04.2004 privind Baza Cutezatorii.

Prin ordonanta nr…../P/2017 din 09.10.2017 (vol.1 fil.1-49, dos.urm.pen.) s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de A., pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazuta si pedepsita de art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal si art.309 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, data de la care a dobandit calitatea de suspect, in conformitate cu dispozitiile art. 305 alin. (3) teza I din Codul de procedura penala.

Avand in vedere ca data savarsirii infractiunii este data incheierii actului aditional (septembrie 2009), termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale se calculeaza prin raportare la dispozitiile art. 155 alin. (4) din Codul penal actual, potrivit cu care, termenele prevazute in art.154, daca au fost depasite cu inca o data, vor fi socotite indeplinite oricate intreruperi ar interveni.

Cu privire la Decizia nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale, se retine ca nu s-a constatat numai neconstitutionalitatea solutiei legislative care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza din cuprinsul dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, ci instanta de contencios constitutional a oferit o interpretare sintagmei respective prin trimiterea facuta la reglementarea din cuprinsul art. 123 alin. (1) din Codul penal anterior care prevedea intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat suspectului sau inculpatului, statuand, astfel, ca in aceasta interpretare legea este previzibila.

Asadar, Curtea Constitutionala nu a apreciat in sensul ca nu mai exista institutia prescriptiei speciale a raspunderii penale si actele de procedura intrerupatoare de prescriptie, ci a statuat ca norma trebuie aplicata in raport cu prevederile art. 123 alin. (1) din Codul penal anterior. Astfel, in paragraful 24 din Decizia precitata s-a statuat ca ‘intreruperea cursului termenului de prescriptie a raspunderii penale devine eficienta, producandu-si efectele, intr-o maniera completa, doar in conditiile existentei unor parghii legale de incunostintare a persoanei in cauza cu privire la inceperea unui nou termen de prescriptie. Or, o astfel de procedura de aducere la cunostinta poate consta tocmai in comunicarea acelor acte efectuate in cauza, ce au ca efect curgerea unui nou termen de prescriptie a raspunderii penale’.

Daca s-ar fi urmarit declararea in integralitate a neconstitutionalitatii textului legal, Curtea s-ar fi exprimat in acest sens, avand la indemana o serie de alte moduri de formulare a dispozitivului; de aceea, se apreciaza ca intentia Curtii nu a fost de a declara neconstitutionala intreaga norma de la art. 155 alin. (1) din Codul penal, ci de a ‘extrage’ sintagma neconstitutionala, mentinand in rest textul legal, cu mentiunea ca a trasat legiuitorului pozitiv obligatia reglementarii acestei chestiuni.

Efectele Deciziei nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale a Romaniei au influenta asupra dispozitiilor art. 5 din Codul penal privind aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei, organul judiciar avand atributul sa identifice daca, pana la implinirea termenului general al prescriptiei raspunderii penale, a fost indeplinit un act care, potrivit legii, trebuia comunicat suspectului sau inculpatului, cu posibilitatea aplicarii dispozitiilor privind intreruperea cursului prescriptiei si a celor ce reglementeaza prescriptia speciala a raspunderii penale, situatie in functie de care se stabileste legea penala mai favorabila.

Avand in vedere aceste aspecte, Inalta Curte constata ca termenul general al prescriptiei raspunderii penale este de 8 ani si nu s-a implinit mai inainte de a fi intrerupt prin acte care trebuie comunicate suspectului sau inculpatului.

(…)

La individualizarea judiciara a pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, Inalta Curte are in vedere criteriile prevazute de art. 74 din Codul penal, retinand limitele de pedeapsa prevazute de textele de lege incriminatoare, imprejurarile concrete in care fapta a fost savarsita, gradul de pericol social ce caracterizeaza infractiunea ce formeaza obiectul acuzatiei, modalitatea concreta de savarsire a faptei, urmarea socialmente periculoasa produsa, dar si persoana si conduita inculpatului.

Nu in ultimul rand, Inalta Curte are in vedere timpul indelungat scurs de la comiterea infractiunii, imprejurarea ca prejudiciul va fi recuperat prin valorificarea bunurilor asupra carora s-au instituit masuri asiguratorii, faptul ca inculpatul nu are antecedente penale si, desi nu a recunoscut savarsirea faptei, sa prezentat, in mod constant, in fata autoritatilor.

Inalta Curte are in vedere si calitatea inculpatului de secretar de stat si senator in Parlamentul Romaniei – la data faptei – , calitati care ii impuneau o atitudine corespunzatoare raportat la valorile sociale ocrotite de lege si la Constitutia Romaniei, valori carora le-a adus atingere prin fapta sa.

Avand in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei si circumstantele in care a fost comisa fapta, astfel cum au fost descrise mai sus, dar si persoana si conduita inculpatului A., care are un grad superior de instruire, detinand functii de conducere in invatamantul superior de stat, Inalta Curte apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins, in conditii optime, prin aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, orientata spre minimul special prevazut de lege.

In ceea ce priveste individualizarea judiciara a executarii pedepsei principale, tinand cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de starile si circumstantele in care a fost comisa fapta, dar si de persoana inculpatului, Inalta Curte apreciaza ca realizarea in mod eficient a scopului preventiv si educativ al pedepsei si obtinerea in mod real a reeducarii si reintegrarii sociale pot fi garantate si fara executarea propriu-zisa a pedepsei, respectiv prin suspendarea executarii acesteia sub supraveghere , in conformitate cu prevederile art. 91 Cod penal pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) Cod penal, in cauza fiind deopotriva indeplinite si celelalte conditii instituite de lege cu privire la posibilitatea acordarii beneficiului suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, prevazute de art. 91 alin. (1) Cod penal, in sensul ca pedeapsa aplicata este de cel mult 3 ani inchisoare, iar anterior nu a mai suferit vreo alta condamnare.

In baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca”, se arată sentința judecătoarelor ICCJ Rodica Cosma, Anca Alexandrescu și Laura Soane de condamnare a fostului ministru Mihnea Costoiu.