În loc să facă investigaţii între pieţari, pentru a-i descoperi pe cei cu roşii naturale şi castraveţi neimportaţi, timişorenii s-au abonat la câţiva producători de la ţară şi primesc săptămânal legumele, zarzavaturile, carnea, ouăle sau lactatele de care au nevoie pentru 7 zile. Timişoara este singurul oraş din România în care se desfăşoară un astfel de program prin care se promovează alimentaţia sănătoasă.

Programul a fost preluat de la francezi şi iniţiat cu sprijinul Consiliului Europei. „Un altfel de consum pentru o societate durabilă” este conceptul promovat de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare prin intermediul Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti (ASAT). În esenţă, oamenii au garanţia că vor mânca alimente fără e-uri, iar ţăranii se asigură din timp că îşi vând produsele.

Gust original, preţ mic
 
Distribuirea coşului cu alimente naturale va începe joi şi va avea loc săptămânal, în aceeaşi zi, între orele 18.00 şi 20.00, la sediul ASAT, situat pe Strada Dacilor nr. 4, între pieţele Traian şi Badea Cârţan. Producătorii îşi aduc aici produsele, iar consumatorii vin şi le ridică. Un abonament pentru coş costă 22 de lei.

Coşul conţine hrană suficientă pentru o familie cu doi copii. Momentan, sunt disponibile cinci produse: cartofi, ceapă verde, dovlecei, gulii, castraveţi, spanac. „Preţurile au fost negociate anul trecut, în noiembrie, şi sunt cele de pe piaţă. Poate că la unele produse preţurile să fie sensibil mai mari, însă asta şi pentru că noi încercăm să facem un preţ corect şi pentru producător”, spune Mihaela Veţan, coordonatorul proiectului. Peste vară, pe măsură ce legumele se vor coace, coşul va număra 30 de produse.

Număr triplu de clienţi
 
„De ani întregi, în piaţă nu mai găseşti legume cu gust. Ţin la sănătatea mea, chiar dacă sunt pensionară, şi chiar dacă pe viitor va costa mai mult coşul săptămânal, voi continua să mă aprovizionez aşa”, spune Cornelia Banu, din Timişoara. Majoritatea abonaţilor la coşul cu legume sunt părinţi. „Când ai un copil îţi dai seama că alimentaţia este foarte importantă”, explică Hermine Ungureanu, mama unui puşti de aproape 3 ani.

O altă mamă a ajuns în programul ASAT sătulă de anchete printre precupeţii care susţin la unison că vând produse româneşti când, de fapt, multe sunt din Turcia. „Culmea e că toţi vând roşii din Oltenia şi căpşuni de Satu-Mare, însă n-au niciun gust, niciun miros, şi-s pline de substanţe de creştere care le fac arătoase şi toxice”, spune Laura Bărbos.

Programul, care oferea „coşul cu zarzavaturi” proaspete şi naturale a debutat vara trecută. De anul acesta, numărul consumatorilor s-a triplat. De la un producător s-a ajuns la cinci care oferă alimente diversificate. „Avem 110 abonaţi la coşul cu zarzavaturi şi legume, ceea ce înseamnă că beneficiază de ele, în medie, 400 de persoane. Din rândul producătorilor, anul acesta avem cinci”, explică Mihaela Veţan.

Pe lângă legumele proaspete, incluse în program anul trecut, acum sunt în pachet şi ouă, brânză de oaie, caşcaval de vacă, smântână, carne de pui şi miere.

Acasă la producător
 
Abonaţii aleg producătorii care-i alimentează, dar tot ei îi pot şi verifica, dacă simt nevoia să o facă. „Consumatorii pot veni oricând la producător acasă, să vadă cum se cresc plantele pe care le cumpără sau vacile pentru lapte. E stipulat în contract”, mai spune Veţan. Un astfel de picninc rural a avut loc la sfârşitul săptămânii tre cute, la Belinţ. Orăşenii au gustat caş proaspăt, uşor sărat, ridichi şi castraveţi din grădină şi au privit poze care explicau „procesul tehnologic” al recoltei.

Ei au înţeles că trebuie să aştepte ca plantele să crească în ritmul lor firesc, ajutate numai de îngrăşăminte şi tratamente naturale – gunoi de grajd sau zeamă de urzici. „Munca începe iarna, cu pregătirea pământului. Terenul e arat, discutit şi frezat. Sunt proceduri care distrug natural buruienile, nu folosim ierbicid. Apoi punem îngrăşământ – gunoi vechi de cinci ani, pentru că gunoiul începe să-şi facă efectul abia după doi ani. În plus, toate resturile vegetale ale grădinii, de la tulei de porumb la resturi de varză, le tocăm şi le punem ca îngrăşământ. E o crimă să arzi miriştea”, explică fermierul Ioan Jivu.

„Separat, pregătim răsadniţe pe pat de gunoi, în care orice plantă se pune la încolţit sămânţă cu sămânţă, chiar dacă e vorba de ţelina cu seminţe minuscule, pentru care facem găuri în pământ cu scobitoarea. Apoi, oră de oră, zile în şir, verificăm temperatura: ca să crească bine, plantele au nevoie 10-25 de grade C. Când au crescut suficient, luăm firele şi le plantăm în răsadniţe mai mari, după care le punem afară, în pământ”, spune el.

„Plantele se udă fir cu fir când sunt mici. Sunt ca nişte copii: trebuie îngrijite, hrănite, încălzite”, mai spune bărbatul.

PRODUSE

Ce conţine coşul



Se pot adăuga, în funcţie de sezon: usturoi, morcovi, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roşie, roşii, ardei, gogoşari, fasole verde şi uscată, mazăre, dovlecei, castraveţi, conopidă, varză roşie, pepene verde şi galben.