Potrivit Reuters, guvernul premierului Vladimir Putin a aprobat un plan preliminar de privatizare ce se va derula pe o perioadă de trei ani şi va aduce la buget aproximativ 29 de miliarde de dolari.

Atinsă de criza economică globală, Moscova are un deficit bugetar de 5% din PIB, pe care intenţionează să îl reducă la 2,9% până în 2012. Potrivit surselor din Ministerul rus de Finanţe, citate de Reuters, Moscova ar intenţiona să vândă acţiuni ale Transneft, compania care deţine monopolul asupra oleoductelor, dar şi ale Rosneft, cel mai mare producător de petrol al ţării.

Privatizarea ar mai include şi vânzări ale acţiunilor RusHydro, producătorul de energie hidro, dar şi ale VTB, una dintre cele mai importante bănci de pe piaţa rusească.

"Cele mai mari companii vor fi privatizate în aşa fel încât statul să deţină în continuare pachetul de acţiuni de control", a asigurat un oficial al guvernului.

Ar fi cel de-al doilea mare val de privatizări ruseşti de după destrămarea URSS. Primul val a avut loc în anii ’90, în mandatul preşedintelui Boris Elţân, care a vândut ieftin, pentru oameni de afaceri apropiaţi, o mare parte a companiilor publice energetice şi siderurgice. Momentul s-a dovedit a fi unul profitabil pentru respectivii oameni de afaceri, cunoscuţi sub numele de "oligarhi", care au acumulat putere şi averi uriaşe.

În timpul mandatelor sale prezidenţiale (2000-2008), Vladimir Putin a criticat privatizările lui Elţân şi a reuşit să recupereze o parte din activele statului, inclusiv compania Yukos, ale cărei câmpuri petroliere au fost vândute către Rosneft.