Am apărut la „Evenimentul zilei” în septembrie 1997. Eram şef de secţie la „Tinerama” şi am fost atras spre „Bulina roşie” de viitorul meu naş, Ilie Stoian.
„A venit nea’ Cornel Nistorescu şi vrea să facă un ziar tare. Într-o lună apare color”. Am semnat, deşi din biroul lui nea’ Cornel până la etajul patru la contabilitate - resurse umane salariul de un milion de lei negociat se transformase din net în brut! Şi eu şi Ilie aveam nevoie de o provocare. Cu toate condiţiile excelente de la „Tinerama”, bănuiam că odată şi odată cu dispariţia fizică a lui Max Bănuş, revista urma să devină istorie. Şi nu ne-am înşelat!
De 18 ani semnez neîntrerupt în „Evenimentul zilei”. Am fost pe rând reporter-special, şef de secţie, publicist-comentator, editor coordonator, şef la „Evenimentul zilei de Duminică”. „Evenimentul zilei” este, practic, a doua mea familie. Aici m-am căsătorit, aici mi s-au născut copiii, aici am zâmbit şi am plâns. Aici mi-am scris primele cărţi şi am legat prietenii nemuritoare, care sper că vor dura dincolo de veac. Am lucrat cu diverşi şefi: Cornel Nistorescu, Dan Turturică, Răzvan Ionescu, Horia Ghibuţiu, Dan Andronic. Cu toate că nu sunt cu toţi în relaţii amicale, niciodată nu mi-am permis să fac vreo aluzie răutăcioasă la adresa lor. Sunt lucruri care nu se fac, fie numai pentru faptul că am respirat împreună acelaşi aer de la etajul doi din Casa Scânteii. Fiecare a avut epoca sa, modul său de a vedea lucrurile. Un singur regret am: că n-am lucrat cu Ion Cristoiu.
Restul sunt deja pagini de istorie pe care poate cineva se va încumenta să le consemneze pentru eternitate!
După 18 ani pot spune că sunt major cu „Evenimentul zilei!”
Recomandările noastre
