Agricultura românească se află într-un mare declin în ceea ce privește productivitatea muncii, în comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în 2024, productivitatea muncii în agricultură, în 13 state membre ale UE, a înregistrat o creștere semnificativă. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Letonia (+46,9%), Luxemburg (+27,1%) și Suedia (+22,5%). În schimb, 14 state membre au raportat scăderi, România fiind țara cu cea mai mare reducere (-16,8%), urmată de Ungaria (-15,5%) și Polonia (-12,5%).

Raportul Eurostat mai arată că, în perioada 2015-2024, productivitatea muncii în agricultură la nivelul UE a crescut cu 37,2%. Acest progres se datorează unei scăderi de 19,1% a volumului de muncă agricolă și unei creșteri de 11% a venitului real al factorilor de producție.

Numărul exploataților agricole a scăzut

Pe de altă parte, potrivit INS, numărul exploataţiilor agricole a scăzut în 2023 cu 1%, iar suprafaţa agricolă utilizată cu 1,7%, faţă de Recensământul General Agricol 2020. Dacă în anul 2020, în România se înregistrau 2,887 milioane de exploataţii agricole, trei ani mai târziu numărul acestora se situa la 2,859 milioane, din care 2,834 milioane erau fără personalitate juridică, iar 25.000 cu personalitate juridică. Numărul exploataţii agricole cu personalitate juridică a rămas acelaşi în 2023, ca şi cel din 2020.

În anul de referinţă 2023, un număr de 2,859 milioane de exploataţii agricole au utilizat 12,55 milioane de hectare teren agricol. Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2023, pe o exploataţie agricolă a fost de 4,39 ha, comparativ cu 4,42 ha în anul 2020.

Durata arendei terenurilor, un pas important în agricultură

Însă, România a făcut un pas  important  către o agricultură durabilă şi competitivă, după ce Parlamentul a adoptat modificările privind durata minimă a contractului de arendă, care deschide uşi către fondurile europene, protejează mediul şi asigură cadrul necesar fermierilor pentru investiţii în agricultură.

Propunerea legislativă modifică Legea nr.287/2009 privind Codul civil, în sensul instituirii duratei arendării de minimum 7 ani pentru a asigura previzibilitate şi stabilitate în această materie.

"Durata arendării este de minimum 7 ani şi se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă", prevede proiectul. Subarendarea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi.

Contractul de arendare încetează înainte de împlinirea termenului prin incapacitatea sau falimentul arendaşului ori prin neplata arendei în termenul prevăzut în contract. În cazul decesului arendatorului, moştenitorii sunt obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendaşul.

În cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să menţină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate. Contractele de arendare încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la încetarea duratei acestora, mai prevede actul normativ. Camera Deputaţilor este for decizional.

Legea va facilita accesul fermierilor la fondurile europene

Reprezentanţii organizaţiilor membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) susțin că impactul adoptării acestui proiect legislativ asupra sectorului agricol este major. „România se aliniază la practicile europene în domeniul agriculturii, facilitând accesul la fonduri europene şi consolidând poziţia ţării în cadrul pieţei comune agricole. Totodată, legea va facilita accesul fermierilor la fondurile europene, contribuind astfel la modernizarea şi creşterea competitivităţii sectorului. Astfel, fermierii vor putea planifica pe termen lung activităţile agricole, ştiind că nu vor fi nevoiţi să îşi schimbe constant partenerii.

Cu o durată mai mare a contractelor, fermierii vor fi încurajaţi să investească în tehnologii moderne şi în îmbunătăţirea infrastructurii agricole. Investiţii în tehnologii verzi: Fermierii vor putea accesa fonduri europene pentru a implementa practici agricole sustenabile, precum agricultura de precizie, energia regenerabilă şi sistemele de irigaţii eficiente", susțin reprezentanții AAC.

Asocierea fermierilor pentru a implementa proiecte comune

Alături de modificările aduse Codului Silvic, mai spun reprezentanții Alianței, legea încurajează practici agricole prietenoase cu mediul, precum înfiinţarea de perdele de protecţie şi a sistemelor agrosilvice, contribuind astfel la conservarea biodiversităţii şi la combaterea schimbărilor climatice. Legea facilitează, de asemenea, asocierea fermierilor pentru a implementa proiecte comune şi a accesa fonduri europene mai mari.

„În ceea ce priveşte durata minimă a contractelor de arendă de 7 ani, această măsură oferă fermierilor certitudinea necesară pentru a investi în tehnologii moderne, a îmbunătăţi calitatea solului şi a asigura o producţie agricolă sustenabilă pe termen lung. Totodată, legea flexibilizează procesul de transfer al contractelor de arendă, facilitând accesul la terenuri agricole pentru tinerii fermieri şi pentru cei care doresc să îşi extindă suprafeţele cultivate. O agricultură stabilă şi productivă este esenţială pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării noastre", susţin reprezentanţii organizaţiilor menţionate”.