Economia românească dă semne de oboseală, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Deși premierul Marcel Ciolacu se laudă cu investițiile fără precedent și măsurile menite să consolideze activitatea antreprenorială, datele îl contrazic.

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene vine în contradicție cu mesajul pozitiv, electoral, al premierului. Estimările privind creșterea economică au fost reduse, de experții de la Bruxelles.

Economia românească este în impas

Comisia Europeană a redus la 1,4%, de la 3,3% anterior, estimările privind creşterea economică a României, din acest an. Nivelul scăzut al exporturilor la avansul PIB şi deficitul guvernamental care va urca până la 8% din PIB în 2024 pun presiune pe economia națională. Sunt aspecte pe care politicienii de la guvernare le țin sub preș.

Potrivit prognozei, din cauza creșterii rapide a cheltuielilor guvernamentale, deficitul se va menține la 7,9% din PIB și în 2025. Executivul comunitar a dat publicității previziunilor economice pentru această toamnă, iar datele sunt diferite de cele din progonoza din primăvară. Comisia estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025.

Conform noilor estimări, însă, CE a ajustat la jumătate ritmul de creştere, până la 1,4% în acest an. experții se așteaptă la o accelerare ușoară până la 2,5% în 2025.

Datele Comisiei Europene

Comisia Europeană a arătat că, în 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit economia românească. Cauzele sunt legate de diminuarea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali, de creșterea rapidă a salariilor şi de preţurile ridicate la energie.

În acelaşi timp, arată prognoza, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, odată cu creșterea veniturilor. Consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor. Economia a avut de suferit din cauza incertidudinii provocate de măsurile de consolidare fiscală care au dus la reducerea investițiilor private.

 „Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026”, subliniază Comisia Europeană.

Deficitul se va menține în jur de 8% și în 2024

Economia are de suferit și din cauza deficitului excesiv. Potrivit noilor previziuni, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024. La același nivel va rămîne și în 2025, respectiv 7,9% din PIB. Prin comparație, în primăvară, experții europeni estimau că deficitul guvernamental ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025.

„Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta”, arată prognoza Comisiei Europene.

Deficitul, arată datele Comisiei, este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât şi în 2026. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o creştere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) vor menține cheltuielile bugetare la nivel ridicat. Comisia subliniază însă că prognoza nu include impactul potenţialelor măsuri de reducere a deficitului, din planul fiscal propus de România.

„Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”, subliniază Comisia Europeană.

Economia scapă de presiunea inflației

O veste bună este legată de inflație care ar trebui să scadă în România. De la o medie de 10% în 2023, scăderea va fi la aproximativ 5,5% în 2024, iar acest lucru va avea un impact pozitiv în economia țării.  Totuşi, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor şi pensiilor.

Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al preţurilor de consum va continua să scadă. În cele din urmă se va ajunge în intervalul ţintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual. Acest lucru se va întâmpla, însă, abia la finalul lui 2026.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate, în primăvară şi în toamnă. Pe lângă acestea sunt prezentate și două seturi de previziuni intermediare, în iarnă şi în vară. Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.