Limbajul urii reapare în Bosnia. Numai în prima jumătate a acestui an, 305 cazuri de negare a genocidului de la Srebrenica au fost înregistrate în presa sârbă și bosniacă, de trei ori mai multe decât în ​​2022.

Războiul s-a încheiat demult, ura a rămas

În urmă cu șase luni, în luna aprilie, un val uman de sute de oameni a ieșit pe străzile orașului sârb bosniac Banja Luka. Obiectivul lor era acela de a denunța "minciuna" genocidului de la Srebrenica.

Acest episod, care a implicat execuția a peste 8.000 de bărbați și tineri bosniaci (bosniaci de religie musulmană), a fost "o greșeală" și "o crimă gigantică", dar "nu a fost un genocid", a declarat liderul separatist Milorad Dodik, un apropiat al Kremlinului din Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina.

La aproape 30 de ani de la genocidul de la Srebrenica din 1995, recunoscut legal ca atare de două tribunale ONU, negația devine din nou puternic simțită în Balcani. O regiune în care rănile războaielor fratricide care au dezmembrat Iugoslavia nu s-au vindecat niciodată pe deplin.

Fenomen grav în Bosnia

Cel mai vizibil caz este tocmai cel al Bosniei și Herțegovinei. De la sfârșitul războiului din această țară (1995), zeci de procese au avut loc în instanțele bosniace și internaționale împotriva persoanelor acuzate de crime de război și diverși autori au ajuns în închisoare.

Mai mult, în 2021, Înaltul Reprezentant internațional de atunci în țară, austriacul Valentin Inzko, a ordonat chiar o modificare a Codului Penal bosniac care interzicea negarea genocidului de la Srebrenica și a altor crime de război.

Dar, văzută mai îndeaproape, societatea bosniacă divizată nu a scăpat niciodată de discursurile negaţioniste alimentate de naționalism, de inegalitatea socială și acum și de dezinformarea care circulă pe rețelele de socializare.

În ultimul an, fenomenul s-a agravat chiar, în opinia Centrului de memorie din Srebrenica. Abia în prima jumătate a anului 2024, potrivit acestei instituții de stat bosniace, în mass-media sârbă și bosniacă au fost înregistrate 305 episoade de negare a genocidului, adică de trei ori mai multe decât în ​​aceeași perioadă a anului 2023.

Genocidul din Bosnia, consecințe peste ani

Această situație a determinat și organizații, precum Asociația Victimelor și Martorilor Genocidului, să își ridice din nou vocea. Potrivit acestora, una dintre probleme este că legislația din 2021 chiar există pe hârtie, dar în practică nu este aplicată corespunzător, așa cum a denunțat recent și președintele acesteia, Murat Tahirovic.

În acești ani, "am purtat un mic război cu Parchetele [bosniace] din cauza eșecului de a-i persecuta pe cei care negă genocidul și alte crime de război", a explicat Tahirovic.

Potrivit analiștilor, încetineala sistemului judiciar bosniac este de facto unul dintre principalele obstacole care încă împiedică persoanele responsabile pentru acte de negație să fie aduse în faţa instanţei în Bosnia. Atât de mult încât, din 2021 până în prezent, au fost aduse doar trei acuzații, potrivit cifrelor presei balcanice BIRN.

Într-un caz, în care s-a ajuns la o sentință, pedeapsa a fost și ea foarte ușoară. Este vorba despre procesul împotriva lui Hamdija Kocic, găsită vinovatăîn luna ianuarie a acestui an pentru "instigare la ură, discordie sau intoleranță națională, rasială sau religioasă”.

Kocic, care în 2023 insultase victimele genocidului cu coruri în stradă - conform informațiilor publicate de presa bosniacă - a fost condamnat la un an de librertate condiţioantă de către parchetul cantonal din Saraievo.

Putea lipsi Putin?

Decizia ONU de a aproba o rezoluție în luna mai a acestui an pentru a aminti anual genocidul de la Srebrenica din 11 iulie, la cererea Germaniei și a Rwandei, a coincis cu o creștere a tensiunii.

De altfel, ca reacție la decizia ONU, Parlamentul Republicii Srpska, entitatea sârbă (sunt două în țară, cealaltă este pentru bosniaci și oameni de alte religii), a decis să aprobe propriul document prin care neagă acel genocid.

Mai mult, Dodik însuși, care se bucură de sprijinul președintelui rus Vladimir Putin (cu care s-a întâlnit în mai multe rânduri, inclusiv după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia), și-a reiterat recent amenințările de a separa definitiv entitatea sa de restul ţării.

Fapt care ar reprezenta o încălcare directă a acordului de la Dayton care a pus capăt războiului din anii 1990 din Bosnia și care face parte din tensiunile pe care le trăiește regiunea din cauza instabilității derivate din conflictul ruso-ucrainean.

(Articol de Irene Savio, El Periodico; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)