Înfrângerea Hamas și a axei Iranului, adevăratul plan de pace

Înfrângerea Hamas și a axei Iranului, adevăratul plan de pace Război în Israel. Sursa foto: Twitter

Masacrul comis de teroriștii palestinieni din gruparea Hamas, din 7 octombrie anul trecut, a fost o catastrofă pentru israelieni. Dar, un an mai târziu, Israel i-a învățat și pe occidentali lecțiile uitate despre descurajare, voință politică și iluziile despre o lume liberală și pașnică.

Israelul a învățat din propriile greșeli

Atacul din 7 octombrie a luat Israelul prin surprindere, iar statul evreu și-a recunoscut greșeala de a-și subestima inamicii. Răspunsul său de atunci încoace este un argument de necombătut pentru necesitatea pregătirii militare, și nu numai pentru Israel.

Lumea nu ar trebui să uite niciodată videoclipurile cu atrocitățile Hamas. Teroriștii palestinieni au transmis în direct în timp ce îi măceleau pe civilii fără apărare. Au ucis aproximativ 1.200 de oameni și au luat 251 de ostatici, dintre care 101 sunt încă în captivitate, dacă presupunem că mai sunt în viață.

Gruparea teroristă Hamas este mândră de acest masacru și l-ar repeta dacă ar putea. După cum a spus Ghazi Hamad, membru al Biroului Politic al Hamas, la televiziunea libaneză, gruparea teroristă ar dori să repete masacrul de pe 7 octombrie 2023 „din nou și din nou”.

Stânga susține terorismul Hamas

Întrucât „palestinienii sunt victime ale Israelului”, spune el, „nimeni nu ar trebui să ne învinovăţească pentru lucrurile pe care le facem. Pe 7 octombrie, pe 10 octombrie, pe un milion de octombrie, tot ceea ce facem este justificat”, a mai spus liderul terorist.

O altă surpriză neplăcută a fost sprijinul pentru argumentele teroriștilor Hamas din Occident, mai ales din campusurile universităților de elită.

Apologia intelectuală a terorii criminale făcut de Frantz Fanon și predată fără probleme timp de două generații în SUA și restul Occidentului i-a otrăvit pe tineri împotriva propriei civilizații.

Iar organizație „Studenții pentru Justiție în Palestina” a numit masacrul din 7 octombrie „o victorie istorică pentru rezistența palestiniană”. Antisemitismul a fost tolerat de președinții universităților ca „libertate de exprimare”.

palestina stanga

Stânga susține terorismul palestinian / Sursa foto: Inna Zakharchenko | Dreamstime.com

Partidul Democrat și Joe Biden sabotează Israelul

Aceasta a fost o revelație șocantă, mai ales că această viziune a devenit o influență majoră în Partidul Democrat. Președintele Biden și vicepreședintele Kamala Harris s-au simțit obligați să pedepsească Israelul pentru răspunsul său la masacru, la fel de mult ca și pe Hamas pentru că se ascunde în spatele copiilor nevinovați.

Israelul a luptat mai departe, în ciuda criticilor săi internaționali, care au subestimat sprijinul public israelian pentru un răspuns militar puternic. Israelul a dat dovadă de mai multă hotărâre politică și putere militară decât anticipau dușmanii săi.

Răspunsul „liberalismului” (termen folosit pentru stânga radicală, în SUA) respectabil a fost să îndemne la dez-escaladare, la încetarea focului și adoptarea soluției cu două state, precum și să-l învinuiască pe premierul israelian Benjamin Netanyahu atunci când aceste planuri nu se materializează.

E ca și cum Hamas, Hezbollah și patronul lor din Iran nu ar exista. Hamas a refuzat să discute cu mediatorii săptămâni la rând, iar un stat palestinian în pace cu Israelul nu a fost niciodată obiectivul teroriștilor palestinieni sau al Iranului. Ei vor ca Israelul să fie distrus și evreii expulzați sau uciși.

Biden nu vrea o victorie a Israelului contra teroriștilor din Hamas și Hezbollah

Atât timp cât Iranul continuă războiul, Israelul trebuie să se apere agresiv pentru a supraviețui. Joe Biden a sprijinit Israelul, dar a încercat și să întrerupă apărarea acestuia. El a blocat livrările de arme către Israel chiar și în timp ce Hamas stăpânea din Rafah și brigăzile sale controlau rutele de contrabandă dintre Gazei și Egipt.

Teroriștii Hezbollah au tras asupra Israelului timp de 11 luni. După o săptămână de la răspunsul israelian de succes, Joe Biden a cerut, și acolo, o încetare a focului. Dar dacă Hezbollah rămâne înrădăcinat în sudul Libanului, cum poate exista pace? Chiar dacă diplomația ar putea readuce regiunea la status quo ante 6 octombrie, asta ar pregăti terenul pentru încă un masacru ca cel din 7 octombrie.

Președintele francez Emmanuel Macron cere acum un embargo asupra armelor pentru Israel. La fel a făcut Charles de Gaulle, care a tăiat livrările către Israel cu doar trei zile înainte de războiul din 1967 cu arabii. Este o veche amăgire că dezarmarea Israelului va cumpăra pacea de la fanaticii care îl atacă.

Atâta timp cât Occidentul încătușează Israelul, dar refuză să descurajeze Iranul, flăcările se vor răspândi în Orientul Mijlociu. Cea mai bună opțiune a Israelului este să degradeze capacitățile axei iraniene și să îi refuze paradisurile sigure.

Joe Biden, președinte SUA

Joe Biden. Sursa foto: EPA/JIM LO SCALZO

Înfrângerea Hamas și a axei Iranului, adevăratul plan de pace în Orientul Mijlociu

Israelul va avea o șansă mai mare la o încetare durabilă a focului atunci când dușmanii săi știu că vor suferi mai mult decât o face Israel dacă îl atacă.

Israelul a făcut progrese substanțiale în acest scop, slăbind mișcările teroriste susținute de disctatura din Iran și punând în pericol activele sale militare și nucleare.

Dar Iranul rămâne centrul haosului din Orientul Mijlociu și construiește o alianță cu Rusia și China. Este hotărât să obțină o armă nucleară, iar masacrul din 7 octombrie arată ce ar face un Iran nuclear.

Singura cale către o încetare a focului și o pace mai largă în Orientul Mijlociu este o victorie a Israelului asupra Iranului și a rețelei sale teroriste.

În ceea ce privește SUA, masacrul din 7 octombrie este un memento că americanii nu se pot retrage din Orientul Mijlociu și să presupună că putem evita amenințarea unui nou masacru. Iranul dorește distrugerea Americii la fel de mult ca și pe cea a Israelului. Statul evreiesc este prima linie a Occidentului și nu-l putem lăsa să piardă, scrie consiliul editorial al The Wall Street Journal.

Revista presei