Lacuri prezente pe hartă, inexistente în realitate, în România. Cum s-a ajuns la această bizarerie

40 de ani de când a fost inaugurată una dintre cele mai mari lucrări de infrastructură din România comunistă. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Lacuri prezente pe hartă, inexistente în realitate. Cum a vrut Ceaușescu să subordoneze natura dar n-a reușit.

România lui Ceaușescu a mizat nu doar pe megastructuri civile sau industriale. Urma să aibă lacuri artificiale care să domnine natura

Lacuri prezente pe hartă: Lacul Ceauru

Când vorbim de lacuri mari, Ceaușescu a dorit în Munții Gorjului, la Ceauru un lac antropic. Lacul urma să colecteze în sud-vestul orașului Târgu Jiu apele din viituri. Au fost demolate sate, s-au făcut săpături, se dorea crearea unor sisteme speciale de captare și deversare controlată. 3 miliarde de lei urma să coste investiția.

Cel mai mare dintre lacuri, prezent astăzi pe hartă n-a devenit niciodată realitate. Diriginții de șantier, ștabii locali și-au ridicat vile cu materialele pentru lac. Anchetele au găsit vinovații dar lucrările au fost abandonate. Pe hartă, lacurile au rămas.

Diana, învinsă de Șoșoacă. Culisele unei decizii care a bulversat alegerile prezidențiale

Angajatul esențial la orice bloc. Costă ceva, dar amenzile sunt mai mari

Lacuri de poveste: Văcărești a devenit deltă urbană

Când vorbim de lacuri de mare întindere, Lacul Văcărești pare de poveste. El trebuia ca și Lacul Morii să prevină inundațiile de tipul celor care îngroziseră Capitala și țara în anii 70. Se dorea ca el să fie alimentat din Dâmbovița, dar încercarea a fost un eșec. Se mai dorea și ca apa să fie adusă din râul Argeș, prin Lacul Mihăilești, situat în Mihăilești, localitate situată la sud-vest de  Capitală, traversat de drumul național București-Alexandria,

Alături de Lacul Tei, de râul Colentina, alimentat din pâraie și viiuri, Lacul Văcărești trebuia să aibă rolul lui. Abandonat după Revoluție, a devenit un ecosistem de tip „deltă” cu vegetație, animale, păsări, reptile.

Ceaușescu visa să unească Marea cu Dunărea la Călărași

Când a decis să facă proiectul Canalului Dunăre-Marea Neagră, Ceaușescu visa să aducă vasele maritime direct la Călărași, Adică să nu se mai descarce la Constanța, cocsul venit din URSS dar și alte mărfuri industriale. El visa să facă un canal larg iar la Călărași să facă un mega-lac de acumulare care să permită navelor maritime să vină pe Dunăre dinspre Constanța, pe Canalul Dunăre Marea Neagră.

Până la urmă,  mijloacele tehnice nu permiteau un astfel de plan iar dictatorul s-a limitat până la urmă la Canalul Dunăre-Marea Neagră.  Ceaușescu visa să creeze atât canalul Siret-Bărăgan cât și ramificații spre București. Canalul Dunăre București ar fi urmat să facă din Capitală un port fluvial.

El spera ca să se poată face navigație fluvială până la Pitești. Evient, planul nu s-a materializat. Totuși, Canalul Dunăre București fusese proiectat, se făcusră cam 80% din săpături.