1995, cea mai mare catastrofă aeriană din România. Ce a provocat dezastrul care a bântuit întreaga țară

1995, cea mai mare catastrofă aeriană din România. Ce a provocat dezastrul care a bântuit întreaga țară Sursa foto: Arhiva EVZ

Catastrofă la Balotești. Șaizeci de oameni îşi pierdeau viaţa pe 31 martie 1995, lângă Bucureşti, după ce Airbusul care decolase de pe Otopeni și care trebuia să îi ducă în Belgia se prăbuşea după nici două minute de zbor.

La bord s-au aflat 60 de persoane. Dintre acestea, 11 au fost membri ai echipajului şi 49 au fost pasageri. Toţi cei 11 au fost români. Dintre pasageri, 32 au fost belgieni, 9 români, 3 cetăţeni ai SUA, doi spanioli, un francez, un olandez şi un thailandez. Nu au existat supravieţuitori, scria, pe atunci, Agerpres.

Fapte

Comandantul zborului a fost Liviu Bătănoiu, în vârstă de 48 de ani, absolvent al Şcolii Militare de Aviaţie Aurel Vlaicu, promoţia 1969. În total, Liviu Bătănoiu avea la activ 14.312 ore de zbor, dintre care 1.735 de ore la bordul unei aeronave Airbus.

Copilot a fost Ionel Stoi, în vârstă de 51 de ani. Îşi efectuase pregătirea la aceeaşi şcoală de aviaţie, absolvită în 1968. În catastrofă a fost implicat avionul "Muntenia". Primul său zbor data din 1987, iar ultima evaluare tehnică fusese efectuată la 13 aprilie 1994.

Condiţiile meteorologice din dimineaţa de 31 martie 1995 au fost nefireşti de grele pentru o zi de primăvară: ninsoare abundentă şi ceaţă densă.

Cronologia tragediei

La ora 9:00:00, echipajul a primit aprobarea de decolare. După şase minute de întârziere, mai exact la 09:06:44 ora locală, avionul a început procedurile ridicării de la sol, pe pista 08R a Aeroportului Internaţional Otopeni.

La 09:07:53, avionul s-a aflat la 1.396 metri altitudine şi a retras flapsurile, volete situate în partea dinapoi a planurilor unui avion pentru a-i mări portanţa. Aeronava a ajuns în dreptul comunei Baloteşti şi a virat spre Ploieşti. Motorul stâng, din interiorul virajului, a început să dezvolte o asimetrie, şi-a redus capacitatea, provocând creşterea tracţiunii motorului drept şi devierea de la traiectul de zbor.

La ora 09:08:34, avionul a lovit pământul, într-un unghi de picaj de 80 de grade, cu o viteză de 324 de noduri (puţin peste 600 kilometri pe oră).

Investigații pe National Channel: nu e terorism

Naţional Geographic a difuzat pe 27 ianuarie 2019, în cadrul serialului „Dezastre în aer” un documentar despre zborul Tarom 371 Bucureşti – Bruxelles, care s-a prăbuşit la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Otopeni, pe 31 martie 1995.

În episodul transmis de National Geographic apare şi mărturia trimisului FBI la Bucureşti în 1995. David Beisner a anchetat un posibil atentat terorist. Ipoteza larg vehiculată în România imediat după producerea accidentului. Concluzia investigatorului american a fost că varianta unui act criminal trebuie scoasă din ecuaţie, neexistând niciun fel de probe care s-o justifice.

Mecanică blestemată

Aurelian Botezatu, a făcut o descoperire importantă. Parcurgând fişele avionului pentru a analiza lista lucrărilor de întreţinere şi eventualele reparaţii, acesta a decoperit că piloţii au raportat de nenumărate ori că există o problemă cu una dintre cele două manete. Cele care reglează puterea de propulsie a celor două motoare. De-a lungul timpului, piloţii TAROM au făcut mai multe sesizări. Maneta motorului stâng nu funcţiona corect. Iar asta făcea ca propulsia avionului să fie asimetrică, aşa cum s-a întâmplat şi cu zborul 371.

„Nu era un deficit care să aibă o anumită periodicitate, apărea doar câteodată”, a adăugat Stoicescu. Mecanicii TAROM nu au reuşit să remedieze problema la sol, acolo unde nu se repeta niciodată. Din acest motiv, piloţii aeronavei au fost instruiţi să o manevreze manual.

A leșinat

Investigatorii au aflat tot filmul tragediei în momentul în care au analizat conţinutul înregistrărilor din cutiile negre.

Pe înregistrare audio din cocpit se aude la un moment dat că i s-a cerut comandatului să escamonteze flapsurile şi voleţii. Flapsurile au fost retrase, nu şi voleţii, pentru că acestuia i se făcuse rău şi cel mai probabil a leşinat. „Comandatul dispare din înregistrarea cutiei negre ca voce sau altă manifestare. Cred că şi-a pierdut cunoştinţa”, susţine Aurelian Botezatu. El crede că secundul nu şi-a dat seama de gravitatea situaţiei. Abia când avionul nu a ieşit din nori, îndreptându-se vertical spre pământ...

 

Ne puteți urmări și pe Google News
Revista presei