Lucrările la Catedrala Națională au progresat semnificativ, iar imagini recente de pe șantier arată cum schelele din absida sudică au fost demontate, dezvăluind întregul plan iconografic. Această evoluție permite acum o vedere completă asupra mozaicului și detaliilor artistice, evidențiind stadiul avansat al construcției.

În ce stadiu se află lucrările de la Catedrala Națională

Lucrările la mozaicul Catedralei Naționale au înregistrat progrese semnificative, culminând recent cu demontarea schelelor din absida sudică, permițând astfel privitorilor să observe întregul plan iconografic în ansamblul său. Iconografia urmează modelul Erminiei Bizantine, dar include și elemente unice ale tradiției românești, aducând un plus de originalitate și continuitate în moștenirea artistică religioasă.

În registrul superior al absidei sudice, sunt reprezentate scene care ilustrează Nașterea Domnului, iar imediat dedesubt se regăsesc imagini inspirate din Sfânta Scriptură, menite să evoce Jertfa Euharistică a Mântuitorului. Aceste elemente sunt influențate de iconografia Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, ctitorită în 1352 de Basarab I. Daniel Codrescu, coordonatorul lucrărilor de pictură, a explicat că în acest registru se regăsesc scene biblice precum Nunta din Cana Galileii, înmulțirea pâinilor și a peștilor și conversația Mântuitorului cu femeia samarineană.

În registrul inferior al absidei sudice, mozaicul include chipuri de sfinți mucenici precum Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Sava de la Buzău și Sfinții Martiri Brâncoveni. De asemenea, icoana Sfântului Voievod Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Curtea de Argeș, a fost realizată în partea vestică a acestui registru. Totodată, genealogia Mântuitorului, cunoscută drept Arborele lui Iesei, ocupă o poziție centrală în registrul superior, oferind o continuitate vizuală și teologică întregii compoziții.

Un moment semnificativ al lucrărilor din acest an a fost montarea, în luna februarie, a icoanei „Hristos Pantocrator” în turla centrală a catedralei. Aceasta marchează un pas important în avansarea mozaicului, iar finalizarea completă va fi vizibilă odată cu demontarea schelei din turla centrală, oferind o perspectivă completă asupra întregii lucrări.

Când ar urma sfințirea Catedralei

Patriarhia Română intenționează să organizeze sfințirea mare a Catedralei Naționale în 2025, cu condiția ca lucrările să se desfășoare conform programului stabilit. Evenimentul va avea o importanță deosebită, marcând atât 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, cât și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie.

Anul 2025 a fost desemnat „Anul Centenar al Patriarhiei Române” la nivel național, în semn de omagiu pentru aceste momente semnificative din istoria Bisericii. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților pe 20 februarie, potrivit basilica.ro.

Câți bani s-au cheltuit pentru Catedrala Națională

Guvernul României a aprobat la începutul acestui an alocarea sumei de 20 de milioane de euro (echivalentul a 100 de milioane de lei) pentru continuarea construcției Catedralei Mântuirii Neamului din București, aceasta fiind cea mai mare sumă acordată din fonduri publice în acest an pentru acest proiect. Decizia a fost luată printr-un memorandum la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC), care a subliniat importanța finalizării lucrărilor la Catedrala Națională, considerată o prioritate majoră a Bisericii Ortodoxe Române.

Începând cu acest an, suma totală alocată din fonduri publice pentru construcția Catedralei a ajuns la 29 de milioane de euro, bani proveniți atât de la Guvern, cât și de la administrațiile locale. Proiectul a fost inițiat în 2010, iar statul român și-a asumat prin lege că va sprijini financiar lucrările, în contextul unei colaborări strânse între stat și Biserică. Alocările recente subliniază angajamentul continuu al autorităților de a susține finalizarea acestei lucrări monumentale.

Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat sub directa subordonare a Guvernului și a prim-ministrului, joacă un rol esențial în direcționarea fondurilor publice către lăcașurile de cult din România. În bugetul pe anul 2024, această instituție a primit 90 de milioane de euro pentru toate unitățile de cult din țară, suma fiind cu aproximativ 7% mai mare decât cea alocată în anul anterior. Aceasta reflectă o creștere constantă a sprijinului guvernamental pentru proiecte religioase, inclusiv pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

În perioada 2016-2024, un total de 196,5 milioane de euro din bugetele publice au fost alocate pentru construcția Catedralei

Din această sumă, administrațiile locale au contribuit cu 31,5 milioane de euro, în timp ce restul de 165 de milioane de euro au fost alocate de la bugetul de stat, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. Aceste sume reflectă implicarea consistentă a autorităților în finalizarea proiectului.

Pe lângă fondurile alocate la nivel central, Consiliul Județean Ilfov a aprobat, la începutul anului, un sprijin financiar de 10 milioane de lei pentru Patriarhia Română, destinat continuării lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Această contribuție suplimentară din partea autorităților locale completează eforturile guvernamentale și demonstrează sprijinul extins pe care proiectul îl primește din diverse surse.