Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei ne-a declarat: „Am aflat marți că Președintele Iohannis va fi împiedicat să participe la slujba de sfințire, din cauza unui eveniment în străinătate la care trebuie să participe.” Catedrala se va sfinți duminică, 25 noiembrie. Cu ocazia acestui eveniment va fi adusă din Grecia mâna Sf. Apostol Andrei, de către o delegație a Bisericii Ortodoxe Elene.

Proiectul Catedralei Naționale este legat direct de cinstirea eroilor României. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a declarat pentru EVZ că ”acest proiect a apărut după Primul Război Mondial. Astfel de catedrale s-au ridicat și în alte țări. De exemplu, în Bulgaria s-a reușit construirea celebrei catedrale Alexander Nevski din Sofia.

La noi în țară acest proiect a fost preluat inclusiv de Regele Ferdinand, care a alocat la vremea respectivă 5% din bugetul României pentru ridicarea catedralei, dar din varii motive s-a tergiversat începerea lucrărilor, s-a amânat fixarea locului, până au intervenit comuniștii și nu s-a mai putut pune problema de constuire a acesteia. Acest proiect de elită morală și culturală din secolul XIX a fost argumentat în mod foarte consistent de Mihai Eminescu și de Ioan Slavici, reprezentând concretizarea acestui cult al eroilor, în cinstea acestora.

Va mai veni Patriarhul Kiril în România?

Slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului va fi oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, alături de Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și de membrii Sfântului Sinod. În piciorul Mesei Sfântului Altar, conform Tradiției Bisericii, se vor pune părticele din sfinte moaște. În 2017, în momentul vizitei la București a Patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, acesta a confirmat invitația de a veni la sfințirea picturii Catedralei Naționale. După ruptura dintre Patriarhia de la Constantinopol și Patriarhia Rusiei (n.r. - Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut independența Patriarhiei Ucrainei.

Astfel, Ucraina a ieșit din jurisdicția Rusiei, ceea ce l-a supărat pe Patriarhul Kiril), primul care vine în România este Patriarhul Bartolomeu. Oare acest lucru va destabiliza și legătura dintre Patriarhia Rusiei și a României ? La această întrebare răspunde purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu: ”Sunt absolut convins că Patriarhul Kiril va reveni în România cu ocazia sfințirii picturii și nu va retracta, deoarece BOR a avut înțelepciunea să pledeze permanent pentru un dialog, pentru vindecarea rănii acestei sepărări între Patriarhia de la Constantinopol și Patriarhia Moscovei și Întregii Rusii. BOR nu are adversari și nu cultivă adversități, ci pledează, cum este și firesc, pentru o împăcare. Sperăm că această relație, actualmente întreruptă, va fi reluată. Patriarhia Română are relații firești cu Patriarhia Moscovei și nu există în acest moment relații de tensiune”.

 

Peste 30.000 de pelerini și-au anunțat prezența

Pe lângă moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina, va fi pusă spre închinarea pelerinilor și mâna Sfântului Apostol Andrei din Grecia, adusă în țară de o delegație a Bisericii Ortodoxe Elene, condusă de Mitropolitul Hrisostom de Patra. Aceste sfinte moaște vor rămâne spre închinare până luni, fiind așezate într-un baldachin, la intrarea în Catedrala Națională, astfel încât toți pelerinii participanți la eveniment, să se poată închina la sfintele moaște înainte de a păși în Catedrală.

Catedrala Mântuirii Neamului va avea două hramuri, cel al Sfântului Apostol Andrei și Înălțarea Domnului care este și Ziua Eroilor. ”La acest eveniment și-au anunțat prezența peste 30.000 de români din toate eparhiile din țară, cu autocare închiriate de fiecare episcopie în parte. La acest număr se mai adaugă și pelerinii care vor veni pe cont propriu, precum și românii din Diaspora”, spune Vasile Bănescu. Nefiind în totalitate amenajat interiorul Catedralei, la slujba de sfințire vor putea asista aproximativ 2.500 de persoane, care vor avea la dispoziție scaune. ”Cele 2.500 de persoane care vor asista din interiorul catedralei vor fi în primul rând cei care au contribuit în varii feluri la sprijinirea acestui proiect. E o mică răsplată pentru aceștia”, a adăugat Vasile Bănescu.

Restul pelerinilor va putea urmări întregul eveniment din curtea Catedralei cu ajutorul unor ecrane foarte mari și cu ajutorul unui sistem audio performant. Ei vor putea trece prin interiorul Sfântului Altar și în următoarele zile până la Hramul Sf. Ap. Andrei, pe 30 noiembrie, dar numai pe timpul zilei. Noaptea nu se va putea trece prin interiorul bisercii. Fiecare pelerin va primi, după ieșirea din Sf. Altar, un mic dar din partea Patriarhiei care are legătură cu catedrala.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a spus jurnaliștilor EVZ că au fost invitate toate oficialitățile din spațiul politic, inclusiv Casa Regală a României, precum și din zona artistică. „Am aflat marți că Președintele Iohannis va fi împiedicat să participe la slujba de sfințire, din cauza unui eveniment în străinătate la care trebuie să participe. Nu am cunoștință până acum de o altă absență notabilă și credem că vor onora invitația toți cei care au fost invitați la acest eveniment”.

Contactată telefonic de jurnaliștii EVZ, șefa de cabinet a președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a declarat că ”sunt multe necunoscute în viața unui om. Din câte știu în momentul de față este sub semnul întrebării prezența dânsului la București. În rest, ceilalți din conducerea Academiei vor da curs invitației Patriarhiei, în funcție de posibilități”.

Primul Hram al Catedralei Naționale

La primul Hram al Catedralei de pe 30 noiembrie, pe lângă ierarhii Bisericii Ortodoxe Romîne, va participa și Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului, în vârstă de 66 ani. La ultima vizită în România, în 2014, Patriarhul Ierusalimului a spus la plecare. „Nu am cuvinte să-mi exprim mulțumirile pentru ospitalitatea cordială, spontană, foarte caldă și frățească de care ați dat dovadă”.

 

Programul Sfințirii Catedralei

VINERI, 23 NOIEMBRIE

08.35 – Întâmpinarea Patriarhului Constantionopolului, Bartolomeu Bartolomeu I

10.00 – Întâmpinarea delegației Bisericii Greciei, condusă de Mitropolitul Hrisostom de Patra

12.00 – Te Deum oficiat la actuala Catedrală Patriarhală, în prezența delegațiilor din străinătate și a PF Daniel.

 

SÂMBĂTĂ, 24 NOIEMBRIE

17.00 – Slujba de pomenire a eroilor români

 

DUMINICĂ, 25 NOIEMBRIE

08.00 – Acatistul Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina

09.00 – Slujba de Sfințire a Catedralei Naționale

 

Catedrala nu putea fi nici mică și nici din lemn

 

10.00 – Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I Patriarhul Constantinopolului și Prea Fericitul Daniel, Patriarhul României, alături de membrii Sfântului Sinod

18.30 – Concert Aniversar de muzică populară și Patriotică, susținut la Sala Palatului de către Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei, Orchestra reprezentativă a Armatei și Orechestra Națională Lăutarii din Chișinău.

 

Catedrala nu putea fi nici mică și nici din lemn

 

Catedrala Mântuirii Neamului are 120 m lungime, 70 m lățimea maximă în interirorul celor două abside, 120 m înălțime. „Sunt proporții care pot părea neobișnuit de mari pentru spațiul ortdox, dar vorbim de o catedrală. Catedralele nu pot fi decât mari, masive, căci ele reprezintă din punct de vedere simbolic puterea confesiunii respective. Este, iată, o catedrală emblematică pentru ortodoxie și nu putea fi nici mică și nici din lemn, cum s-a cântat cândva”, explică purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Acesta a povestit că ridicarea Catedralei nu a fost lipsită de probleme. Puțini știu că această construcție s-a realizat fără schele interioare. Inginerii au găsit o soluție foarte utilă, aceea de a se crea o schelă-platformă, care s-a ridicat pe parcursul înălțării edificiului.

 

Sfânta Masă arată spectaculos

Catapeteasma reprezintă o altă realizare inginerească ieșită din comun, nefiind confecționată din lemn așa cum este în general în biserici, dintr-o rațiune tehnică foarte clară. „Dacă ar fi fost din lemn, aceasta nu ar fi putut susține greutatea de deasupra ei. Catapeteasma este realizată din beton și are mai multe uși decât are o catapeteasmă în mod obișnuit, fiind deja realizate și montate mozaicurile specifice acesteia”, continuă Vasile Bănescu. Masa din interiorul Sfântului Altar este realizată din marmură românească, având dimensiunea de 2.10 metri, fiind o masă pătrată. Opt ani au durat lucrările pentru ridicarea acestei catedrale, „o perioadă foarte scurtă ținând cont de proporțiile și de profunzimea acestui proiect. Este o realizare extraordinară și unică în România. Va fi o Catedrală frumoasă, în ciuda speculațiilor apărute în mod malițios în spațiul mediatic. Este o catedrală zveltă, care conține elemente arhitectonice definitorii bizantine, dar și românesc – brâncovenesc. De asemenea se regăsesc și elemente care amintesc de catedralele occidentale”, conchide Vasile Bănescu.

 

O avere investită pentru eternitate

Pentru construirea Catedralei Naționale, până în acest moment au fost cheltuiți 105 milioane de euro, dintre care aproximativ 20 mil de euro reprezentând TVA-ul plătit, susțin oficialii Patriarhiei. ”Nu a existat niciodată o sumă mai mare, aceasta fiind suma reală. Niciodată Patriarhia Română nu a transmis o altă sumă decât cea reală. Din acești bani se va realiza construirea catedralei în faza «la roșu». Există în acest moment bani în conturile catedralei pentru a se realiza integral faza «la roșu», însemnând nu doar clădirea în sine ci și spațiul adiacent – spațiul liturgic exterior, esplanada din fața catedralei. Suma pentru realizarea mozaicurilor interioare va fi stabilită la începutul anului viitor”, spune Vasile Bănescu. Această catedrală s-a realizat în colaborare cu statul român. Purtătorul de Cuvânt al Patriarhiei explică această colaborare: „Pentru că toate catedralele din lume au fost construite cu sprijin financiar de la stat, întrucât statul chiar dacă e laic cum e în Franța, nu întoarce radical spatele cultelor religioase. Statul român este un stat neutru din punct de vedere religios, nu laic, și sprijină activitatea cultelor religioase de pe teritoriul României. În cazul Catedralei Naționale, vorbim de un patrimoniu în primul rând spiritual, de care un stat ține întotdeauna seama, dar și un patrimoniu material – fiind o emblemă pentru o țară creștin-ortodoxă”.

Nu se va putea sluji în Catedrala Neamului

”După slujba de sfințire a catedralei, aceasta nu va intra imediat în funcțiune, în sensul că nu se va sluji duminica. Altarul ei va fi gata urmând ca slujbele să se desfășoare acolo rar, doar cu ocazia unor mari evenimente. În interiorul Catedralei va persista în continuare șantierul. Se va crea și monta mozaicul pe pereții interiori. Încă nu am hotărât dacă după sfințirea ei se vor săvârși cele 40 de Sfinte Liturghii, iar dacă se vor face vom anunța din timp” adaugă Vasile Bănescu. Catedrala va fi împodobită în mozaicuri, deoarece reprezintă soluția cea mai viabilă și rezistentă în timp și nu în ultimul rând și cea mai frumoasă. Această lucrare ar dura cel puțin 3 ani.

 

Ce se va întâmpla cu vechea Catedrală Patriarhală și trupurile patriarhilor din ea

Vechea catedrală, aflată în incinta Patriarhiei Române, va rămâne o biserică în care se vor oficia sfintele slujbe, în regim de mânăstire. Va mai dura ani de zile până când se va muta Administrația Patriarhală în sediul de lângă Catedrala Națională.

Proiectul arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului conține în acest moment, alături de această catedrală, un muzeu al creștinismului care se va afla sub aceasta, o clădire pentru pelerini, o clădire pentru Administrația Patriarhală, o clădire pentru activități cultural-misionare și o clădire destinată serviciilor social-filantropice, inclusiv o clinică medicală pentru oamenii nevoiași. De asemenea va fi amenajat un parc de aproximativ 6 hectare.

Trupurile foștilor patriarhi ai României nu vor fi mutate în noua catedrală, așa cum s-a mai vechiculat.

„Țin să dezmint o știre aberantă vehiculată în presă, că s-ar putea aduce la București trupul părintelui Arsenie Boca și să fie înhumat în această catedrală. Este total exclus lucrul acesta,” conchide Vasile Bănescu.