Refugiații ucraineni în Republica Moldova, pe picior de egalitate cu băștinașii, la angajare

Refugiații ucraineni în Republica Moldova, pe picior de egalitate cu băștinașii, la angajare

Republica Moldova. Mai mult dintre jumătate de refugiați ucraineni din Republica Moldova, de pe un eșantion de peste 1890 de persoane, sunt angajați. Aspecte privind integrarea economică a refugiaților din Ucraina au fost analizate de experții Organizației Internaționale a Migrației (OIM), în perioada  aprilie-iunie 2024. Cercetarea a fost realizată în rândul cetățenilor ucraineni refugiați în Chișinău (41%), Ocnița (35%) și Ștefan Vodă (11%). Restul datelor au fost colectate la Cahul (4%), Comrat (3%), Briceni (3%), Bălți (2%) și Edineț (1%).

Mai mult de jumătate din respondenții OIM, activi pe piața muncii din Republica Moldova

Circa 60% dintre refugiații ucraineni au raportat că s-au angajat în Republica Moldova. Dintre aceștia, 44% au locuri de muncă permanente, 10 % sunt muncitori zilieri sau angajați informali și doar 4% - lucrători independenți. La etapa interviurilor, mai mulți bărbați aveau locuri de muncă stabile, comparativ cu femeile: de 82% față de 35%. În schimb, indicatorul șomajului printre femeile ucrainence era de cinci ori mai mare decât în rândul bărbaților. Adică, de 49% comparativ cu 10%.

Sursa foto: OIM din RM

În general, peste 70% dintre respondenții angajați au spus că erau oarecum mulţumiți de joburile găsite sau foarte mulţumiți, în timp ce restul oamenilor nu erau. Bărbații au prezentat niveluri de satisfacție mai scăzute decât femeile (62% față de 76%), în legătură cu joburile. Totodată, niciunul dintre refugiații ucraineni angajați nu s-au arătat nemulțumiți. În schimb, 12% din respondenții șomeri care își căutau de lucru  au fost oarecum sau foarte nemulțumiți.

De cinci ori mai multe femei ucrainence șomere, decât bărbați

Cel mai frecvent motiv de nemulțumire în rândul respondenților a fost dificultatea de a găsi serviciu în Republica Moldova. Cât priveşte condiţiile de muncă şi problemele apărute pe durata activităților, 4% dintre angajatorii respondenților nu au vrut să încheie contracte de muncă oficiale cu ei. 3% dintre refugiații angajați au raportat că sunt prost plătiți. 2% dintre cetățenii ucraineni au declarat că angajatorii le-au impus mai multe ore de lucru decât s-ar cuveni.

Refugiați ucraineni / Sursa foto: OIM din RM

Bariera lingvistică, dificultate la angajarea multor refugiați din țara vecină

Aproape jumătate dintre refugiații ucraineni intervievați de OIM au avut probleme în căutarea unui loc de muncă în Republica Moldova. Peste 60% dintre cei vizați au menționat lipsa oportunităților de angajare, iar 49% au raportat că bariera lingvistică era o problemă la angajare. Necunoașterea limbii române a fost identificată ca fiind unul dintre principalele obstacole în găsirea locurilor de muncă. Raportul OIM arată că doar 21% dintre șomerii ucraineni intervievați frecventau cursuri de studiere a limbii române, pentru a-și spori șansele de angajare.

Studiul OIM oferă și alte informații detaliate privind integrarea economică a respondenților, profilurile lor de angajare, competențele și perspectivele de accedere pe piața muncii din Republica Moldova.