Pacepa în America: o lovitură pentru Ceaușescu. Un efect de tsunami pentru establishmentul de la București.

Istoria spionajului românesc are multe cumpene. Adică se vorbește despre „înainte” și „după” Nu doar 1866, 1916, 1944 sau 1989 sunt „cumpene” în istoria spionajului românesc. Cea mai cunoscută rămâne o poveste din iulie 1978.

Pacepa - omul din spatele cortinei

Se spune că unii oameni își aleg meseria. Pe alții îi alege meseria. Pacepa (Ion Mihai Pacipa în dosarul de reabilitare) face parte din a doua categorie. Tatăl lui, mecanic la CICLOP, legendar garaj al Capitalei a adăpostit un „greu ” din lumea „umbrelor” NKVD (Alexander Mihailovici Saharovski), unul dintre cei mai influenți agenți externi în România interbelică. Când acel om a ajuns să organizeze spionajul românesc de după 1944, l-a luat în grijă pe fiul său, Ion Mihai, devenit generalul Pacepa.

Traiectoria ofițerului de informații Pacepa, cel puțin aceea oficială este arhi-cunoscută. Se află în prima linie a spionilor de după desovietizare. Specializat în chimie, Pacepa se specializează în spionaj și la maturitate ajunge stăpânul secretelor lui Ceaușescu. Se născuse la 28 octombrie 1928. Urma să împlineasă 50 de ani în anul când a defectat.

Pacepa dirijează vizte externe ale lui Ceaușescu, aranjează mari afaceri de spionaj. Totuși, sătul de Ceaușescu și de sistemul pe care-l reprezenta acesta, Pacepa a considerat că trebuia să plece. Ceaușescu nu mai reprezenta, în mintea lui, nici comunismul, nici România. Reprezenta gașca lui de familie care căpușase statul și partidul.

Pacepa - Orizonturi roșii

Eram prea mic când se serializaseră Orizonturile Roșii la Europa Liberă. Era cartea lui Pacepa publicată în 1987.  Pacepa a decis să fugă în iulie 1978. Scria în cartea sa că deja începuse să tatoneze americanii, mai uita coduri pe la Copenhaga, agende pe la Bonn. În 24 iulie 1978, Pacepa pleacă trimis de Ceaușescu în Germania Federală. Urma să prezinte o propunere cancelarului vest-german de atunci. Numai că Pacepa ia legătura cu diplomații americani și de la hotelul obișnuit unde se caza urcă într-unul din cele 100 taxi-uri ale CIA. Patru zile mai târziu, zbura spre SUA.

Cartea lui a dezvăluit ce făcuse pentru Ceaușescu, cum trăiau Ceaușeștii, bețiile lui Nicu Prințișorul. A fost una din cele mai frumoase lecturi pe care le-am avut. Cartea s-a transmis ca samizdat bătută la mașină și răspândită ilegal. După Revoluție, a fost poate prima mare carte editată în România.

Urmărirea ca-n filme

Pacepa a avut două condamnări la moarte în septembrie 1978. A fost urmărit de Ceaușescu, Yasser Arafat și Geddaffi. Avea filmări cu Arafat făcând sex cu unul din bodyguarzii lui. Evident, avea multe despre Ceaușescu, nu doar ce scrisese în acea carte. Niciodată nu a fost depistat deși Securitatea a lansat la un moment dat zvonul că ar fi fost ucis undeva în Europa, într-o misiune clandestină.

Nu se va ști niciodată ce efecte a avut decizia lui Pacepa de a părăsi România. Generalul a murit la 14 februarie 2021, de Covid-19, în SUA. Doar jurnalista și realizatoarea Lucia Hossu Longin a putut dialoga cu generalul într-un sistem super-securizat. Dialogurile au fost cuprinse într-una din cărțile acesteia.

Sursa foto: Arhivă