Abuz asupra unor muncitori români în Italia. Au fost folosiți ca „liber-profesioniști” fără știrea lor

Sursa foto: Arhiva EVZ

Un scandal de proporții a izbucnit recent în Italia, după ce autoritățile au descoperit o schemă frauduloasă prin care șase muncitori români, angajați în sectorul construcțiilor, au fost înregistrați ca liber-profesioniști fără știrea lor. Acești muncitori, care își desfășurau activitatea pe diverse șantiere din nordul Italiei, au aflat că deși lucrau în condițiile unui angajat obișnuit, cu program fix și sarcini bine stabilite, erau de fapt tratați legal ca lucrători independenți cu Partita IVA (PFA în România), fără ca ei să fie conștienți de acest statut.

Descoperirea fraudei

Cazul a ieșit la lumină în urma unei investigații conduse de Garda Financiară din Como. Aceasta a demarat un control la două șantiere din zona lacului Como, unde se desfășurau lucrări de renovare pentru clădiri private de lux.

În timpul verificărilor, autoritățile au constatat că muncitorii români angajați la aceste șantiere nu vorbeau limba italiană și, mai mult, unii dintre ei fuseseră mutați fără preaviz pe alte șantiere, inclusiv în Portugalia. Aceste nereguli au determinat aprofundarea anchetei, care a dezvăluit o schemă de exploatare mascată a muncitorilor străini, scrie ziarul românesc din Italia, Gazeta Românească.

Cei șase români au fost angajați inițial cu contracte de muncă obișnuite, dar, începând cu anul 2020, aceștia au fost trecuți în mod fraudulos la un regim de liber-profesioniști, fără ca ei să fie informați sau să își dea acordul.

Dispare unul dintre cele mai cunoscute locuri turistice din lume. Și românii se înghesuiau aici

Vești bune pentru acești români striviți de datorii. Lege promulgată de Klaus Iohannis

În acest fel, compania de construcții cu sediul în Milano a reușit să evite plata contribuțiilor sociale și a impozitelor aferente statutului de angajat, transferându-și astfel o mare parte din responsabilități pe umerii muncitorilor.

Muncitori tratați abuziv. Consecințe legale

Ancheta a scos la iveală faptul că toți cei șase muncitori locuiau într-o casă deținută de reprezentantul legal al companiei, subliniind astfel legătura strânsă și controlul exercitat de angajator asupra vieților lor. Deși acești muncitori erau înregistrați ca liber-profesioniști, în realitate, activitatea lor era strict reglementată de companie, având un program de lucru fix și reguli clare privind absențele, caracteristici care nu sunt compatibile cu statutul de PFA.

În urma descoperirilor, Garda Financiară a intervenit pentru a reclasifica relația de muncă dintre muncitori și companie. Astfel, statutul de liber-profesionist a fost anulat, iar muncitorii au fost recunoscuți ca angajați cu drepturi depline. De asemenea, autoritățile au inițiat proceduri pentru recuperarea contribuțiilor sociale care nu au fost plătite către INPS și INAIL (echivalentul casei de pensii și asigurări sociale din Italia). PFA-urile deschise fără consimțământul muncitorilor au fost închise, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală a fost informată despre această situație pentru a lua măsurile necesare.

Implicații pentru forța de muncă străină din Italia

Cazul scoate la iveală modul în care anumite companii italiene încearcă să exploateze forța de muncă străină, folosind lacune legale și metode înșelătoare pentru a-și maximiza profiturile. Muncitorii români afectați de această schemă au fost victimele unui abuz sistematic, în care drepturile lor fundamentale au fost ignorate în favoarea intereselor economice ale angajatorului. Astfel de practici nu doar că încalcă legislația muncii, dar pun în pericol siguranța și bunăstarea muncitorilor.

Muncitor în construcții. Arhiva EvZ

Munca în construcții este deja un domeniu cu riscuri mari, iar lipsa unei protecții sociale adecvate poate avea consecințe grave în caz de accident sau boală. În plus, muncitorii care sunt forțați să opereze sub un statut de liber-profesionist fără știrea lor sunt expuși unor riscuri financiare semnificative, inclusiv în ceea ce privește impozitele și contribuțiile sociale.

Descoperirea acestui caz a generat reacții puternice atât în Italia, cât și în România, atrăgând atenția asupra necesității de a proteja mai bine drepturile muncitorilor străini.

Organizațiile de protecție a drepturilor muncitorilor au subliniat importanța unor controale mai riguroase și a unei legislații care să descurajeze astfel de abuzuri. De asemenea, autoritățile române au fost îndemnate să colaboreze mai strâns cu cele italiene pentru a preveni repetarea unor astfel de situații și pentru a asigura protecția cetățenilor români care muncesc în străinătate.