Pluta a fost folosită de oameni încă din preistorie. Această invenție este strâns legată de nevoile umane de a traversa râuri, lacuri sau canale. Este una dintre cele mai vechi forme de transport pe apă, iar odată cu trecerea timpului sistemul de funcționare a evoluat mult. Deși a fost folosită în Mesopotamia și Egiptul Antic, românii încă o mai folosesc. Singura plută funcțională din România care traversează un râu este la Sibiu.

Pluta de-a lungul istoriei

Pluta are o istorie captivantă, ea fiind una dintre cele mai vechi și simple forme de transport pe apă. A început să fie folosită încă din preistorie, când se foloseau la construcția ei material naturale. Acest mijloc de transport era construit din trunchiuri de copaci legați între ei cu viță de vie sau liane. Aceste plute primitive erau folosite pentru pescuit, transport de bunuri și traversarea râurilor.

În Mesopotamia și Egiptul Antic, plutele erau esențiale pentru comerț și transport. Egiptenii construiau plute din papirus, un material care se găsea din abundență de-a lungul Nilului. Acest mijloc de transport pe apă a fost folosit și în China. În urmă cu mii de ani, chinezii foloseau plute din bambus, material care le oferea duritate și flotabilitate. Nici americanii nu erau străini de plute. Civilizațiile precolumbiene, cum ar fi incașii și aztecii, utilizau plute pentru transport și pescuit. Cele mai comune erau cele construite din stuf.

Odată cu trecerea timpului a evoluat și pluta. În Europa Medievală era construită din lemn și era folosită la scară largă pentru transportul de bușteni pe râuri. În Germania și Scandinavia plutele erau folosite pentru a transporta bușteni de la pădure la piețele de lemn. Populațiile indigene foloseau plute și canoe pentru navigație și explorare. Plutele din balsa și alte materiale ușoare erau folosite pentru traversări pe distanțe mari.

Invenția preistorică ușurează munca românului modern

Chiar dacă are în spate o istorie care se întinde pe milenii, pluta continuă să fie un instrument esențial pentru traversarea apei. De la primele plute din lemn până la cele moderne din materiale reciclate, pluta reflectă ingeniozitatea și adaptabilitatea umană în fața provocărilor naturale. Un astfel de exemplu se află în România, la Sibiu. Singura plută funcțională pe un râu există la Cârța și este utilizată atât de săteni cât și de turiști.

Locuitorii din Cârța o numesc „corabie” și o folosesc zilnic pentru a traversa pe malul drept, unde au terenuri agricole. Ea se află la aproximativ un kilometru de centrul comunei, pe malul Oltului. Este construită din metal și are aproximativ 12 metri lungime și șase metri lățime. Pentru a putea funcționa, ea este legată cu lanțuri de un cablu din oțel, care traversează cursul apei. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Sibiu, distanța de la un mal la altul este de aproximativ 50 de metri.

„În anul 2000, după o perioadă ploioasă, apele Oltului au crescut foarte mult, iar cablul de care era legată corabia s-a rupt. Structura plutei a fost grav afectată, astfel încât am înlocuit-o cu alta, care funcţiona în zona satului Colun”, spune Daniel Cânduleţiu, primarul comunei Cârţa, potrivit news.ro.

Pluta este folosită la Sibiu de sute de ani

Cârtenii au folosit pluta de sute de ani. Un document aflat la Muzeul Abației Cisterciene, intitulat „Mireasa la Olt”, atestă că sibienii au folosit acest mijloc de transport din 1852. Până în 1974 au folosit o corabie de lemn, înlocuită ulterior cu una mai trainică, din fier. Potrivit edilului, cea veche era mai lată, încăpând pe ea două tractoare cu tot cu remorci. Ea era folosită pentru transportul recoltei, pe malul drept al Oltului aflându-se culturile. La acea vreme terenurile erau cu viță de vie, iar cu ajutorul plutei sașii scuteau un ocol de aproximativ 10 kilometri.

Vechea „corabie”, cea din lemn de la Sibiu, apare în fotografii vechi și pe cărți poștale. În anul 1980 a fost construită o altă plută, la întreprinderea „Mecanica” Mârșa. Din cauza ploilor din 2000, mijlocul de transport a fost avariat și a avut nevoie de reparații. Majoritatea banilor necesari pentru materiale au venit de la comunitate, iar primăria s-a ocupat de plata manoperei.

Pluta din Sibiu era pusă în mișcare prin forța și priceperea celor care o utilizează. Trebuie să apuci cablul de oțel și să tragi. Ambarcațiunea plutește astfel ușor pe suprafața râului, care are o adâncime de aproximativ 4,5 metri în comună. Acest segment este cuprins între barajele de la Colun și Arpașu de Jos.