Sărbătorile vin întotdeauna cu mese îmbelșugate și, poate, câteva kilograme în plus. Abuzul culinar nu face bine organismului, tocmai de aceea ar trebui să acordăm atenție alimentelor pe care le vom consuma în perioada următoare, după Paște. Cu toate astea, un fel de mâncare celebru pe mesele românilor nu este recomandat.

Ce ar trebui să mâncăm după Paște. Un fel de mâncare celebru trebuie evitat

După Paște este recomandat să ne orientăm către alimente ușoare și sănătoase, precum salatele proaspete și supele de legume, pentru a ne revigora organismul după consumul îmbelșugat de sărbători. Optând pentru alternative sănătoase și echilibrate, putem susține sănătatea și ne putem recăpăta vitalitatea după perioada festivă.

Nicolae Hâncu, medic nutriționist și co-coordonator al Centrului Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos, stabilit de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia Română, a explicat pentru publicația Adevărul ce presupune o dietă sănătoasă și ce alimente ar trebui să includem în micul dejun, prânz și cină, mai ales în această perioadă.

Cum ar trebui să arate micul dejun după Paște

Pentru prima masă a zilei, profesorul Hâncu recomandă consumul de cereale și lactate, care vor ajuta inclusiv tractul, mai ales după mesele grele consumate de Paște

 „Important este să nu alegem cereale rafinate de porumb, ci să ne îndreptăm spre ovăz și orz, care sunt mult mai recomandate. Laptele poate fi consumat ca atare, nu contează aportul de grăsimi. Iaurtul este mai important decât laptele pentru că are niște valențe nutriționale dovedite: protejează împotriva diabetului zaharat, ajută la scăderea în greutate“, precizează doctorul pentru Adevărul.

O alternativă pentru micul dejun pot fi și salatele de fructe sau ouăle.

„Două-trei, maxim patru ouă pe săptămână, integrale, pot fi consumate dimineața fierte, ouă moi sau ochiuri românești. Poți consuma albușul de ou, în fiecare zi, de la două-trei ouă“, spune dr. Hâncu.

Proteina nu ar trebui să lipsească la masa de prânz

Nutriționistul recomandă la prânz supe de legume, preferabil cu o varietate cât mai mare de legume. În plus, putem opta și pentru surse de proteine, fie de origine animală, fie vegetală.

„Toată lumea se așteaptă la prânz să aibă o friptură, o bucată de carne de 150-200 grame, ori în momentul de față, calculele internaționale arată că rația de carne pe zi ar trebui să fie 30-50 grame, iar pe săptămână ar fi 210-250 grame. Dacă vrei să mănânci carne în fiecare zi, da, consumă 30-40 grame într-o mixtură de zarzavaturi de toate categoriile“, ne învață dr. Hâncu.

Consumul de pește și fructe de mare nu este inclus în cota de 250 de grame de carne permisă pe săptămână.

„Dacă vrei o friptură, poți consuma una de 150-200 grame, plus de două-trei ori pe săptămână mănânci pește/fructe de mare sau ai zile în care mănânci proteine vegetale. Mazăre, linte, fasole, soia - gătite în extrem de felurite modalități cunoscute în România“, a mai spus medicul pentru sursa menționată.

Cina, bazată pe multe vegetale

În ceea ce privește ultima masă a zilei, profesorul precizează:

„De regulă, cina e bazată pe cereale și pe multe vegetale. Dacă la prânz n-ai avut proteine, le muți pe seară. Dacă n-ai avut supă la prânz, poți s-o mănânci seara și mulți preferă așa“.

Atenție, nu este vorba la ciorbă, pe care dr. Hâncu nu o recomandă, chiar dacă este percepută de mulți români ca fiind un fel de mâncare sănătos.

„Este un aliment extrem de gustos, extrem de dens din punct de vedere caloric. Dar cum se poate considera sănătos când se fierb bucăți de carne foarte grase, cu o cantitate mare de cartofi sau orez, iar apoi se varsă o jumătate de kilogram de smântână, cu grăsime 15%, și se adaugă multe condimente, multă sare, multă afumătură în cadrul cărnii care este acolo și atunci dă un gust absolut senzațional. Dar care e elementul sănătos acolo?“, se întreabă nutriționistul.

Nutriționistul recomandă în schimb supa preparată cu multe legume:

„Din când în când, putem pune carne de vită, de regulă, și cu oase multe, și rezultă o concentrație extrem de mare de proteine. Se poate, dar din când în când. Nu ca regulă“, avertizează el.

Fără post intermitent după Paște

Cele trei mese principale pe zi nu ar trebui să lipsească. Intervalul în care consumăm alimente ar trebui să fie de aproximativ 12 ore, în timp ce perioada de post, fără alimente, ar trebui să fie tot de 12 ore.

„Este o alimentație de bun simț. Nu avem dovezi foarte clare că postul intermitent este bun pe termen lung. Pe termen scurt sunt nenumărate dovezi, dar o alimentație nu o faci pentru de la Paști până la Crăciun și invers. Alimentația e pe viață“, explică medicul nutriționist.