migrațieÎngrijorare cu privire la un nou front în lupta cu migrația. Serviciile secrete din Grecia și Cipru sunt în alertă. Majoritatea refugiaților sirieni care sosesc prin Liban sunt foști soldaţi ai lui Assad, scrie To Vima.

Un nou front în lupta cu migraţia

Chiar dacă Grecia a înregistrat o scădere a fluxurilor migratorii, conform datelor din martie, deschiderea unei noi rute pentru migraţia ilegală a determinat serviciile secrete din Grecia şi Cipru să-şi pună forțele în alertă maximă.

Este vorba despre un flux masiv de refugiați sirieni care trecând prin Liban se îndreaptă către Grecia și în principal către Cipru. Periculos în acest caz este faptul că majoritatea refugiaților sirieni care „evadează” în Europa sunt foști soldaţi ai președintelui sirian Assad sau încă soldaţi care au dezertat din armata acestuia.

Ceea ce este și mai problematic în cazul militarilor sirieni este că aceștia nu sunt incluși în evidenţele legate de refugiați, nimeni nu le cunoaște identitatea reală şi, deci, există riscul ca printre ei să fie infiltraţi potențiali teroriști.

Problemele cu migrația din Creta

În plus, în ciuda acordului dintre Cairo și Uniunea Europeană cu privire la oprirea fluxurilor migratorii (spre Creta, Lampedusa și apoi Europa Centrală), acord prin care Egiptul ar urma să primească 7,4 miliarde de euro din fonduri europene, migraţia continuă dinspre Egipt.

În insula Creta, de exemplu, se caută locuri care să fie departe de destinațiile turistice pentru găzduirea temporară a migranţilor nou-sosiţi, după ce stadioanele au fost considerate insuficiente. Astfel că, până vor fi înregistraţi și transferaţi în tabere special amenajate, sunt găzduiţi de nevoie în depozite, departe de ochii turiștilor.

Alături de imigranții egipteni, în Grecia vin și mulți copii, iar mulți dintre ei vin fără acte. Statul grec cheltuiește o mulțime de bani pentru a-i găzdui în instituții pentru minori, dar riscul radicalizării lor de către diverşi profitori care îi pândesc din umbră (după cum au raportat serviciile secrete grecești) este real.

Ciprul este sub presiune

În timp ce în Grecia lucrurile sunt sub control deocamdată, Ciprul se confruntă cu o criză majoră a migrației. Problema o reprezintă sirienii, iar sosirile prin intermediul Libanului au crescut cu peste 3.000% în primul trimestru al anului 2024 față de trimestrul similar din 2023.

Este vorba în principal de bărbați tineri, dintre care mulți au participat la operațiunile de război civil din Siria, iar unii nu au un trecut penal tocmai curat, ridicând, printre altele, o problemă de siguranță publică pe insulă.

Președintele cipriot Nikos Christodoulidis, împreună cu șeful Serviciului de Informaţii, șeful Gărzii Naționale și consilierul pentru securitate națională din Cipru, a mers în vizită la Beirut, făcând în acelaşi timp presiuni asupra UE pentru un acord mai larg cu Libanul, pe linia celui încheiat cu Egiptul.

Libanul se afundă în haos

Problema este că Libanul se afundă în haos, de aceea se caută un interlocutor de încredere la Beirut cu care să se încheie un acord privind controlul apelor teritoriale libaneze. În acest moment, se estimează că această țară găzduiește peste 2,5 milioane de refugiați sirieni din care mulţi sunt dispuşi să facă scurta călătorie de 7-8 ore de la coasta libaneză până la coasta cipriotă.

Președintele cipriot le-a prezentat libanezilor dovezi care demonstrează că Beirutul nu face ceea ce s-a angajat să facă. Problema a fost discutată și în cadrul întâlnirii bilaterale dintre ministrul cipriot de Interne, Konstantinos Ioannou, şi omologul său grec, Dimitris Kairidis, în marja reuniunii internaționale de la Delphi, de vinerea trecută.

Kairidis l-a asigurat pe interlocutorul său cipriot că Grecia sprijină pe deplin Ciprul și că va face tot posibilul la nivel european pentru a ajunge la un acord funcțional cu Libanul, care ar putea oferi o rezolvare problemei generale.

Presiunea migranților din Siria

În acelaşi timp au existat contacte şi din partea Ministerului grec al Afacerilor Externe cu Libanul pentru limitarea fluxurilor. Din moment ce există refugiați sirieni şi în Grecia, problema este reală și oarecum periculoasă în ceea ce-i priveşte pe foștii soldaţi ai lui Assad.

Atena încearcă să obţină sprijin financiar pentru Liban, dar nu numai din partea UE, care a acordat recent Egiptului 7,4 miliarde de euro. Modelul Egipt este parțial aplicabil, de aceea se fac eforturi din partea Europei pentru a determina şi țările arabe bogate, precum Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite să ofere ajutor economic Libanului.

Pentru Liban, prezența a 2,5 milioane de refugiați din Siria vecină echivalează cu mai mult de jumătate din populația țării, care numără în jur de 4 milioane, iar orice posibil ajutor, în special din partea Uniunii Europene, este de importanță majoră.

Pe de altă parte, pentru Cipru, fluxul necontrolat de imigranți din Liban nu mai poate continua, iar Nicosia le-a arătat clar oficialilor de la Beirut că, dacă nu iau măsuri preventive, atunci nu se pot aștepta la ajutor suplimentar din partea UE.

Problemele Greciei cu migrația

Atena a înregistrat, față de februarie, o scădere cu 41,7% a sosirilor ilegale și o scădere cu 15,6% a numărului de rezidenți în structurile sistemului național de identificare, înregistrare și găzduire a migranţilor, conform datelor furnizate de Ministerul Migraţiei și Azilului. Faţă de luna septembrie, când a fost demarată încercarea de cooperare cu Turcia, fluxurile au înregistrat o scădere de 80,3%.

Efortul constant de a reprima rețelele de traficanți îngreunează activitatea traficanților, iar acum sezonalitatea nu pare să se mai aplice, mai ales în estul Mării Egee, unde presiunea migratorie creşte în zilele cu vreme rea și vânt puternic pentru că reţelele de traficanţi profită de condițiile meteorologice nefavorabile în încercarea lor de a nu fi localizaţi de Garda de Coastă.

Poate din acest motiv, în perspectiva alegerilor europene, migrația nu figurează pe primele poziții ale preocupărilor alegătorilor greci, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în restul Europei.

Pactul European privind migrația

De asemenea, trebuie menționat că, după aproape un deceniu de blocaj, Parlamentul European a votat pentru adoptarea Pactului privind migrația și azilul – care înseamnă o revizuire completă a legislației UE în materie de migrație. Europa va gestiona migrația într-un mod ordonat.

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, s-a grăbit să declare că votul Parlamentului European este o mare realizare.

„Vom reuși să protejăm mai bine frontierele externe şi pe cei vulnerabili și pe refugiați, iar cei care nu au dreptul de a rămâne vor fi returnați rapid, cu o solidaritate obligatorie între statele membre”.

(Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA)