Există un capitol la care România este mult peste media UE. De fapt, suntem chiar pe primul loc: avem cea mai mare inflație dintre statele Uniunii Europene.

În februarie 2024, ultimă lună pentru care există statistici oficiale ale Eurostat, inflația a fost de 7,1%. Iar această contraperformanță a economiei românești se repetă în mod constant încă din 2022

România, campioană la inflație

Cu o rată lunară a infației de 7,1% (februarie 2024), România ocupă un nedorit loc unu la acest indicator, contraperformanța fiind cu circa 1,5 ori mai mari mare decât a următoarelor două clasate în această nedorită ierahie: Croația cu o inflație de 4,8%, respectiv Estonia, cu 4,4%. Față de zona euro (2,8% rată a inflației), în România inflația este aproape de 3 ori mai mare.

Paradoxul este acela că statul român, care ar trebui să ia măsuri pentru a domoli valul inflaționist este și cel mai mare câștigător de pe urma acestei situații.

„E legat de interesul statului, în primul rând, de a crește prețurile și a aduna mai mulți bani la buget din taxe și impozite. Este taxa ascunsă pe care statul ne-o percepe de doi ani de zile, cinic, fără niciun fel de remușcare, tăindu-ne din potențialul economic, afectându-ne puternic puterea de cumpărare. Statul face asta doar din prisma dorinței de a se salva, practic, de a salva bugetul, de a salva cheltuielile majore pe care le face fără niciun fel de noimă, în tot felul de domenii care nu au legătură cu dezvoltarea economică“, explica recent economistul Adrian Negrescu pentru ziarul Adevărul.

Meniul din perioada comunistă revine

Inflația poate fi influențată de o serie de factori, inclusiv de politica fiscală și monetară a unei țări, fluctuațiile prețurilor la energie și materii prime, cererea și oferta internă, precum și factori externi, cum ar fi instabilitatea geopolitică sau condițiile economice globale.

Creșterea actuală a prețurilor are însă un efect neașteptat asupra românilor. Cum o mare parte din coșul de consum al conaționalilor noștri este compus din produse alimentare, inflația, îi determină pe aceștia să se îndrepte spre alimente ieftine precum parizerul, margarina și cartofii, din cauză că pur și simplu nu își mai permit altceva.

„Ne-am întors deja la anii '90, pentru că dacă te uiți în radiografia vânzărilor din magazine, vei vedea că margarina, cartofii și parizerul au trecut în prim-planul vânzărilor. Românii s-au întors la cele mai ieftine produse din magazine și, de aceea, s-a ajuns la niște distorsiuni majore pe zona de ofertare și de pricing. Multe dintre hipermarketuri se văd nevoite să importe produse alimentare de bază din alte țări, în condițiile în care românii nu prea mai cumpără altceva decât produse alimentare de bază, din prisma banilor pe care îi au la dispoziție“, mai spune Negrescu.

Inflația i-a trimis pe românii și spre apa de la robinet, după cum arăta economistul Adrian Negrescu.

„Vorbeam cu managerul unei multinaționale și îmi spunea că românii s-au întors, din păcate, la consumul de apă de la robinet, pentru că nu își mai permit să cumpere o sticlă de suc de doi litri, care a ajuns să coste 10 lei“, adaugă Negrescu.

Serviciile, tot mai scumpe

Economistul a vorbit și despre ceea ce ar putea urma pe parcursul acestui an. „Eu cred că serviciile se vor afla în prim-planul scumpirilor în acest an. S-a simțit acest lucru încă din trimestrul 4 al anului trecut, când am văzut o creștere semnificativă a prețurilor la servicii. Serviciile se vor afla cel puțin în prima parte a anului și asta ne va afecta și mai mult puterea de cumpărare, pentru că deja în zona alimentară s-a ajuns la un plafon“, încheie Adrian Negrescu.