După atacurile teroriste asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001, președintele George W. Bush a anunțat un plan cuprinzător de căutare și oprire a teroriștilor din întreaga lume. Războaiele din Afganistan și Irak au făcut parte din Războiul global împotriva terorii, sau „GWOT”, dar termenul a fost folosit și pentru a descrie acțiuni diplomatice, financiare și de altă natură întreprinse pentru a refuza finanțarea sau adăpostirea teroriștilor.

La GWOT au participat și parteneri de coaliție din întreaga lume. El s-a terminat pe 30 august 2021 în Afganistan odată cu retragerea trupelor americane. Alături de războiul din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu ca un adjuvant al acestor au reapărut atacurile teroriste. Alerta teroristă este la maxim în aproape toată Europa. Măsuri dure vor urma datorită campionatului european de fotbal din Germania (nemții au declarat controale la toate vămile de intrare în țară pe timpul campionatului) și Jocurile Olimpice de la Paris unde se vor adopta măsuri similare.

În urma ridicării la nivelul maxim a sistemului de alertă de securitate națională, premierul francez a anunțat că 4.000 de militari suplimentari” au fost plasați „în alertă” pe lângă cei 3.000 deja dislocați în cadrul Operațiunii Sentinelle, o operațiune antiteroristă activată după atentatele din ianuarie 2015 din regiunea Parisului. Parisul a început pregătirile.

Războiul din Gaza

Dacă s-ar fi învățat lecții din Războiul global împotriva terorii, Israelul nu ar fi început operațiuni militare în Gaza fără o strategie fermă și un obiectiv clar. „Distrugeți Hamas” nu a fost și nu este un obiectiv militar solid. „Distrugerea” unei organizații teroriste numai prin forța militară este imposibilă. În urma unor studii făcute în Occident de think tank-ul RAND din Marea Britanie, s-a constatat că 43 la sută din cazurile dintre 1968 și 2008 în care grupurile teroriste au fost introduse în procesul politic, obiectivele politice au fost atinse și grupurile au încetat activitatea militară.

Autoproclamatul Stat Islamic al Irakului și Levantului a fost învins teritorial în Siria în 2019 folosind forța militară, dar membrii săi încă desfășoară atacuri în Irak, Afganistan, Iran și Siria. De asemenea, Israelul a condus patru operațiuni militare majore în Gaza în ultimii 15 ani, dar nu a eliminat niciodată Hamas și nici nu i-a redus definitiv capacitățile militare. Organizațiile teroriste motivate religios, ne spune RAND, sunt deosebit de persistente; doar 32 la sută dintre grupurile motivate religios s-au încheiat între 1968 și 2008, o rată la jumătate față de grupurile motivate laic. Forțele de Apărare ale Israelului folosesc o platformă de creare a țintelor activată de Inteligența Artificială (AI) numită „Evanghelia”.

Aceasta a dus la crearea unui număr fără precedent de ține într-o perioadă scurtă de timp într-un mediu în schimbare rapidă în care luptătorii Hamas și conducerea lor sunt într-o continuă mișcare. Țintele astfel recomandate nu pot fi verificate (au fost lovite 12.000 de ținte). Folosirea AI elimină culpabilitatea umană. Sunt și operațiuni reușite precum eliminarea din 2 ianuarie a înaltului oficial Hamas Saleh al Arouri la Beirut. Oficialii israelieni au refuzat să confirme sau să infirme responsabilitatea atacului, dar daunele aduse civililor și infrastructurii au fost minime și s-au dovedit a fi în limitele presupuselor capacități militare israeliene. 

Cei trei din vârful piramidei Hamas

În condițiile de mai sus acum câteva zile, potrivit consilierului pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, Issa Marwan a murit într-o operațiune israeliană. Issa, supranumit „omul din umbră” de militanți palestinieni pentru capacitatea sa de a nu ține cont de ”radarul inamicului”, ajunsese pe locul 3 în cadrul grupării militante islamiste. El și ceilalți doi lideri de vârf ai Hamas (Mohammed Deif și Yahya Sinwar) au format un consiliu militar secret în vârful Hamas.

Ei au planificat atacul din 7 octombrie și se crede că atunci au condus operațiunile militare din tunelurile de sub străzile din Gaza. Uciderea sa ar putea complica, de asemenea, eforturile de a asigura încetarea focului și eliberarea ostaticilor, deși Israelul spune că discuțiile sunt în desfășurare prin mediatori din Egip și din Qatar. Potrivit surselor Hamas, Issa a învățat abilități de supraviețuire de la Deif, care a supraviețuit la șapte tentative de asasinat israeliene, lăsându-l desfigurat și folosind un scaun cu rotile. Deif, enigmaticul comandant al aripii militare a Hamas, Brigăzile Qassam, s-a născut în tabăra de refugiați Khan Younis. S-a alăturat, de tânăr, Hamas în perioada în care a fost înființată și a urcat rapid în rândurile organizației, succedându-i fondatorului aripii militare a Hamas, Salah Shehadeh, în 2002, după ce Shehadeh a fost ucis într-o lovitură israeliană.

El a orchestrat numeroase atacuri asupra Israelului, inclusiv o serie de atentate sinucigașe în 1996. Cunoscut drept cel mai important producător de bombe al Hamas, Deif a transformat, de asemenea, aripa militară a Hamas într-o forță de luptă. Hamas este încă o organizația foarte vie. Din punct de vedere politic, este recunoscută – de facto, dacă nu de jure – ca singura entitate care exercită control asupra a ceea ce rămâne din structurile civile puternic deteriorate din Fâșia Gaza. Atâta timp cât își păstrează ostaticii rămași, Hamas va continua să fie o „cealaltă parte” inevitabil, fără de care nicio eliberare a acelor prizonieri nu va fi posibilă. Israelul a declarat în mod repetat că „nu există loc” pentru Hamas în structurile civile postbelice din Gaza, dar nu a produs niciodată nicio aparență de plan alternativ concret.

Netaniahu și operațiunile militare

Secretarul Apărării Lloyd Austin s-a întâlnit cu omologul său israelian la Pentagon, după ce acest a petrecut discuții cu consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan. Întâlnirea a acoperit o serie de subiecte, care includ eforturile de a asigura eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas, nevoia de mai mult ajutor umanitar pentru a ajunge civililor palestinieni și planuri de asigurare a siguranței celor mai mulți. - peste un milion de oameni care se adăpostesc în Rafah, asigurându-se totodată că Hamas nu mai poate reprezenta o amenințare pentru Israel, conform declarației generalul-maior al Forțelor Aeriene Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, reporterilor acreditați.

Ministrul Apărării Yoav Gallant a efectuat o vizită la Casa Albă și Pentagon la o zi după ce SUA l-a înfuriat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu abținându-se la un vot al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite care a autorizat încetarea imediată a focului pentru războiul Israelului împotriva militanților Hamas din Fâșia Gaza. Rezoluția, care a cerut, de asemenea, eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și Israel, a fost votată luni, 25 martie 2024, după-amiază la New York cu 14-0. Răspunsul lui Netaniahu a venit imediat: a anulat o călătorie planificată a oficialilor israelieni în SUA înaintea unei ofensive israeliene așteptate în orașul Rafah din sudul Gazei, unde Israelul susține că Hamas păstrează patru batalioane de luptători.

La rândul său ministrul israelian de externe Israel Katz a declarat: „Vom distruge Hamas și vom continua să luptăm până când ultimul dintre ostatici se va întoarce acasă”. Pentru SUA încetarea focului însemnă că aceasta poate începe imediat odată cu eliberarea primului ostatic de către Hamas.

Turcia escală pentru teroriștii ISIS

Zona Orientului Mijlociu este creuzetul celor care apelează la operațiunile teroriste alături de zona Afganistanului. Autoritățile turce au reținut 40 de militanți presupuși ai Statului Islamic în opt provincii în cadrul unor raiduri coordonate, duminică 24 martie, a declarat ministrul de interne al țării, adăugând că aproximativ 2.733 de militanți suspectați au fost reținuți în operațiuni anti-ISIS din iunie anul trecut. Anunțul vine în timp ce presa rusă a raportat că unul dintre presupușii autori ai atacului devastator de la Mall-ul Crocus de lângă Moscova, care a ucis peste 140 de persoane, a călătorit în Rusia din Turcia.

Turcia urmărește numeroasele rețele active ale Staului Islamic. În noaptea de luni, 25 martie și în dimineața următoare, autoritățile turce au arestat 147 de militanți suspectați ca fiind membrii ai organizației Stat Islamic (IS) în 30 de orașe din întreaga țară, a anunțat ministrul de Interne Ali Yerlikaya. Acest raid spectaculos a urmat raidurile coordonate de duminică, care au dus la arestări în opt orașe, și cele de sâmbătă, 23 martie care au dus la 24 de arestări în opt locații diferite. În total, 211 persoane au fost arestate și reținute de la atacul asupra Mall-ului Crocus din suburbiile Moscovei, revendicat de Statul Islamic Khorasan (IS-K), afiliatul grupării jihadiste din Afganistan. Turcia a fost criticată pentru neglijență la granițele sale.

La începutul războiului civil sirian, zeci de mii de luptători străini au trecut ilegal granița cu Turcia pentru a se alătura ISIS și altor grupuri jihadiste pentru a lupta împotriva regimului de la Damasc. Grupurile terosriste s-au stabilit în toată Turcia. Un număr mare de comunități religioase străine s-au răspândit în Istanbul, provincia Sakarya, Bursa și chiar Samsun.

Atacul mortal din Rusia, cel mai dur, în aproximativ două decenii, a fost revendicat de ISIS și a fost executat de ramurile sale din Asia Centrală cunoscute sub numele de ISIS-Khorasan (ISIS-K). Să nu uităm că la începutul anului ISIS-K, care și-a extins prezența în Afganistan, Iran și Pakistan a efectuat un atac mortal în Iran. Statul Islamic a atacat și în Turcia. Recent au executat un atac asupra unei biserici din Istanbul unde, după cum a raportat Ezgi Akin la acea vreme, grupul a făcut referire pentru prima dată la așa-numita sa „provincia Turcia”.

De ce s-a întors Statul Islamic?

Dacă nu știați vă spun eu: Statul Islamic-K (IS-K) bântuie Europa! În iulie 2023, o celulă IS-K formată din cetățeni tadjici și turkmeni a fost desființată în Germania și în Țările de Jos. Cu trei luni înainte de atacul de la Moscova, cetățenii tadjici din altă celulă IS-K au fost arestați, de data aceasta la Viena. Chiar înainte de Crăciunul anului 2023, luptătorii tadjici identificați ca IS-KP au fost arestați în Germania, presupuși că complotează pentru efectuarea de atacuri teroriste.

Europa este îngrijorată: după ce a ridicat alerta teroristă a Franței la cel mai înalt nivel (sistemul de alertă francez denumit Vigipirate), președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ISIS-K „a încercat să comită mai multe acțiuni pe solul nostru”. Potrivit Parchetului Naţional Antiterorism (PNAT), primul atac dejucat datează din 10 ianuarie, când a fost arestat un tânăr de 22 de ani. El a plănuit să comită un act violent împotriva unui club de noapte, a comunității LGBT sau a comunității evreiești.

Al doilea atac care a fost prevenit, pe 5 martie, a vizat un plan de „acțiune violentă împotriva unei clădiri religioase catolice” a unui bărbat „în mod clar implicat în ideologia jihadistă”, potrivit aceleiași surse. Presupusul jihadist, în vârstă de 62 de ani, a fost pus sub acuzare și arestat preventiv pe 8 martie pentru „conspirație criminală în pregătirea crimelor împotriva populației”, potrivit Parchetului Naţional Antiterorism (PNAT). Între timp, generalul Michael E. Kurilla, șeful Comandamentului Central al armatei americane, a tras, de asemenea, un semnal de alarmă în ultimele zile cu privire la capacitatea grupului de a lovi ținte occidentale. De la ieșirea dezastruoasă a Americii din Kabul în august 2021, a existat o îngrijorare tot mai mare că Afganistanul va deveni din nou un sediu al terorismului internațional.

Pretenția grupului Stat Islamic de a fi efectuat atacul la Mall-ul Crocus din Moscova pare să fi justificat această teamă. Afiliatul regional al Statului Islamic, Statul Islamic-Provincia Khorasan (IS-KP), a fost fondat de comandanții talibani nemulțumiți în regiunea muntoasă care separă Afganistanul de Pakistan în 2015. „Khorasan” este un nume vechi pentru o regiune care a ocupat cea mai mare parte a Afganistanului modern precum și estul Iranului și are o rezonanță deosebită datorită unei profeții islamice conform căreia, atunci când Mahdi, Mesia, se va întoarce pentru a vesti sfârșitul lumii, el va veni purtând steaguri negre în țara Khorasan.

Nu este o coincidență că IS-KP arborează steaguri negre. IS-KP a supraviețuit de-a lungul anilor de lupte intense duse cu forțelor speciale americane și afgane înainte de 2021, inclusiv după distrugerea unui complex de peșteri din Afganistan prin prima utilizare a celei mai mari arme nenucleare din arsenalul SUA, MOAB, Massive Ordinance Air Blast, sau așa cum a ajuns să fie cunoscută ca „Mama tuturor bombelor”. IS-KP a desfășurat atacuri de mare profil împotriva misiunilor diplomatice pakistaneze și ruse din Kabul și atacuri sinucigașe cu bombă împotriva civililor, vizate în special fiind minorității hazară, care sunt de credință șiită.

Și în cel mai mare atac internațional înainte de masacrul din Mall-ul Crocus, peste 100 de oameni au fost uciși în ianuarie într-un atac în Iran, din nou de luptători tadjici IS-KP. Pakistanul prin serviciu lor secret ISI (Inter-Service Intelligence) au creat și sprijinit în timpul războiului din Afganistan gruparea TTP-talibani pakistanezi (talibanii pakistanezi, numiți oficial Tehreek-e-Taliban-e-Pakistan, sunt o organizație umbrelă a diferitelor grupuri militante armate islamiste care operează de-a lungul graniței afgan-pakistane) grupare care a luptat împotriva regimului de la Kabul. După retragerea americanilor  Pakistanul se confruntă cu genul de atacuri transfrontaliere pe care le-a sponsorizat în cealaltă direcție în anii republicii afgane susținute de vest după 11 septembrie. Cât despre Al-Qaida nu ați mai auzit în ultimul timp. Nu este vremea trecută.

Într-o analiză din Foreign Policy se spune că Al-Qaida administrează 11 mine de aur în nordul Afganistanului, împărțind banii între cele  două facțiuni ale talibanilor: conducerea din Kandahar și rețeaua Haqqani, în Kabul. Se evaluează câștiguri de peste 200 milioane de doalri în lunile de exploatare a minelor. Acum înțelegeți de ce s-a întors Statul Islamic? Pentru ca a regăsit o sursă de finanțare și datorită eșecului talibanilor de a preveni terorismul internațional care vine din Afganistan și care însemnă în final faptul că aceștia nu au onorat unul dintre singurele angajamente pe care le-au luat față de SUA în schimbul retragerii trupelor internaționale.

Atacul terorist de la Moscova

IS-K și alte grupuri jihadiste violente au văzut de multă vreme Rusia ca inamicul lor. De-a lungul multor ani, propaganda Statului Islamic și Al Qaeda a descris Rusia drept o putere „infidelă” vinovată de comiterea de crime împotriva musulmanilor în Afganistan în anii 1980, în Cecenia în anii 1990 și 2000 și în Siria, începând odată cu intervenția militară intensificată a Moscovei în 2015. Acolo împreună cu Republica Islamică Iran și Hezbollah din Liban, militari ruși au luptat pentru a menține guvernul președintelui Bashar al-Assad la putere, ceea ce a presupus că armata rusă a luptat direct cu ISIS în multe dintre bătăliile derulate acolo.

În 2015, propaganda ISIS, așa-numitul Califat, a produs mai multe materiale anti-ruse, identificând Rusia ca fiind liderul „ Cruciat al Estului”. După ce talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului în august 2021, IS-K a efectuat atacuri într-o serie de țări vecine Afganistanului, precum Iran și Pakistan dar și în Turcia, înainte de acest ultim act de terorism de la Moscova. Să reamintim pe scurt (deși știți evenimentele): în seara zilei de 22 martie, un mic grup de teroriști înarmați a pătruns în Mall-ul Crocus de lângă Moscova, au deschis focul și au incendiat o mare parte a sălii. Peste 140 de persoane au fost ucise – o cifră care aproape sigur va crește, deoarece mulți au fost spitalizați cu răni grave. Incendiile au cauzat pagube de aproape 100 de milioane de dolari locației concertelor conform unor estimări a celor care au ajutat la stingerea incendiilor create de atac. 

Ce consecințe a avut atacul? În primul rând, atacul terorist a divizat mai degrabă decât a unit Rusia și Occidentul, similar cu atentatele așa zise cecene din 1999. În acel an, au fost detonate mai explozii asupra unor blocuri. Așa-numitul Incident de la Riazan din 22 septembrie 1999, când martorii oculari au observat ofițeri ai forțelor speciale FSB care plasau o bombă în subsolul unui bloc de apartamente din orașul Riazan.

Apoi detonarea unui camion-bombă în afara unui bloc de apartamente în Buinaksk, Daghestan, la 4 septembrie 1999, care a luat viața a cincizeci și opt de victime nevinovate și explozia din 16 septembrie 1999 tot a unui camion-bombă în orașul Volgdonsk din sudul Rusiei, care a ucis optsprezece persoane și a rănit grav optzeci și nouă. Mulți analiști cred că Putin a ordonat sau cel puțin a permis ca aceste bombardamente să aibă loc pentru a justifica cel de-al doilea război post-sovietic din Cecenia și a-și consolida puterea. Răspunsul Occidentului în cazul unui atac terorist este simplu: se adună în jurul statului care a suferit atcaul. Acum situația este diferită. De ce? Datorită lui Putin.

Respingerea  avertismentelor anterioare ale Occidentului că un atac terorist împotriva Rusiei era iminent și sugestiile sale că Ucraina și Occidentul s-au aflat în spatele atacului au generat un rezultat diferit. Guvernele occidentale și-au exprimat simpatia pentru victime, dar au criticat ferm răspunsul și comentariile Kremlinului. Mulți din Occident bănuiesc că Putin folosește din nou un atac terorist pentru a provoca isteria de război în Rusia.  În al doilea rând, atacul de la Crocus i-a determinat pe mulți ruși să pună la îndoială competența serviciilor de securitate ale Rusiei și concentrarea lui Putin pe dușmanii făcuți de el datorită în primul rând războiului din Orientul Mijlociu (vorbim de sprijinul dat guvernului Assad). Un produs al KGB, Putin a afirmat că siloviki săi din FSB, SVR și GRU dețin controlul total asupra situației. Atacul recent demonstrează, totuși, că aceste agenții, oricât de eficiente ar fi împotriva opoziției sau a Ucrainei, nu sunt atât de puternice împotriva dușmanilor adevărați.

În al treilea rând, Moscova a folosit metode barbare de tortură împotriva celor care au efectuat atacul aceștia venind în fața judecătorului într-o stare jalnică. Acest fapt poate determina o reacție dură a rușilor care doresc răzbunare împotriva minoritățile etnice și migranții din întreaga țară, precum și asupra alte grupuri pe care regimul Putin le-a identificat drept „dușmani”. În mod sigur Putin va folosi atacul și atmosfera tensionată pentru a lua măsuri radicale, cum ar fi promovarea unei restabiliri a pedepsei cu moartea. Există pericolul ca Putin să facă curățenie în servicii și asta ar însemna declanșarea unei lupte fratricide în interiorul elitei ruse. O punere sub semnul întrebării a conducerii lui Putin ar însemna ca acesta să ia măsuri draconice pentru salvarea regimului său. Dincolo de amenințările interne, consecințele internaționale ale atacului de la Mall-ul  Crocus sunt poate și mai grave.

De ce oare unii analiști compară atacul terorist cu ceea ce a fost 11 septembrie pentru Statele Unite? Datorită în primul rând măsurilor pe care le va lua Putin. Iar prima care va suporta consecințele va fi Ucraina care chipurile ar fi fost în spatele atacului terorist. Putin a început noua campanie de recrutări de militari. Are nevoie de peste 100.000 militari. Operațiunea specială a devenit război spune purtătorul de cuvânt de la Kremlin Dimitrie Peskov! Trag concluzia că vin vremuri grele la Moscova și Kiev dar nici pe noi europeni nu ne așteaptă o situație mai ușoară!

Urmăriți varianta video a editorialului, AICI.