Cârnații tradiționali, la un pas să devină marcă protejată a Uniunii Europene

Cârnații tradiționali, la un pas să devină marcă protejată a Uniunii Europene Sursă foto: Facebook

Cârnații tradiționali, la un pas să devină marcă protejată a Uniunii Europene. Asociația Producătorilor Tradiționali, Meșteșugari și Artizani din Vâlcea a inițiat procedura de înregistrare a produsului "Cârnați din topor din Vâlcea" în registrul Uniunii Europene al indicațiilor geografice protejate, depunând documentația și caietul de sarcini la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) începând cu data de 12 martie 2024.

Un proces etapizat

Cârnații tradiționali, la un pas să devină marcă protejată a Uniunii Europene. Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea a iniţiat procesul de înregistrare a produsului "Cârnaţi din topor din Vâlcea" în registrul Uniunii Europene al indicaţiilor geografice protejate. Documentaţia şi caietul de sarcini au fost depuse la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în data de 12 martie 2024, însă sunt necesare mai multe etape, care vor dura aproximativ o lună.

Cârnații tradiționali din Vâlcea, la un pas să devină marcă protejată a Uniunii Europene

„După depunerea documentaţiei la Ministerul Agriculturii, urmează procedura de evaluare a conformităţii dosarului de înregistrare, iar în cazul în care vor fi solicitate completări, acestea se vor depune în cel mult 30 de zile. Dosarul va fi publicat pe site-ul ministerului pentru o perioadă de opoziţie naţională de 60 de zile, iar după acest termen, produsul „Cârnaţi din topor din Vâlcea” devine automat protejat pe teritoriul naţional până la înregistrarea acestuia la nivel european.

Ulterior, România va depune cerere la Comisia Europeană (CE) pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP), care va fi înregistrată în sistemul 'eAmbrosia'. Urmează o nouă evaluare la nivelul Comisiei, apoi perioada de opoziţie europeană de 90 de zile, după care are loc înregistrarea şi publicarea în Jurnalul Oficial al UE", a declarat, pentru Agerpres, Ionuţ Diaconeasa, consilier în Ministerul Agriculturii.

Ne puteți urmări și pe Google News
carnati din topor

Sursă foto: Facebook

Cum sunt preparați cârnații „din topor” din Vâlcea

„Cârnații din topor din Vâlcea” sunt preparați în mod tradițional conform rețetelor vechi de peste o sută de ani, utilizând materie primă și ingrediente provenite din arealul geografic definit, care include șapte comune din județul Vâlcea: Mihăești, Ocnele Mari, Frâncești, Popești, Roești, Lăpușata și Roșiile.

Acest produs este recunoscut oficial ca fiind tradițional de către MADR sub marca „Ca Altădată”, aparținând producătorului Avi-Giis din Vâlcea, care este parte a grupului aplicant.

De unde vine numele de „Cârnaţi din topor”, care sunt la un pas să devină marcă protejată

Potrivit președintelui asociației vâlcene, Florin-Felix Gigîrtu, ceea ce este deosebit la acești "Cârnați din topor" este faptul că materia primă constă în carne tocată manual, cu satârul. "Ideea este că dacă toci altfel sau cu altceva se schimbă gustul cărnii", explică președintele asociației.

De asemenea, sarea utilizată la prepararea cârnaților provine exclusiv de la Salina Ocnele Mari, iar afumarea, atât la rece, cât și la cald, se realizează doar cu lemn de fag. În plus, se utilizează condimente, toate naturale, precum usturoi, cimbru și piper, alături de sarea de la Ocnele Mari.

Un alt produs tradițional, atestat de MADR și comercializat sub brandul „Ca Altădată”, pe care asociația intenționează să depună documentația pentru înregistrarea europeană în perioada următoare, este "Carnea afumată la garniță din Vâlcea".

În prezent, producătorul brandului "Ca Altădată" deține 13 produse atestate tradițional de către Ministerul Agriculturii, produse specifice și reprezentative pentru zona Olteniei de sub munte, în special pentru zona Vâlcea.

România deține la nivel național 765 de produse tradiționale atestate, cele mai multe fiind cele din carne și produse din carne (309), lapte și produse din lapte (140), legume și fructe (124), pâine, produse de panificație și patiserie (120), pește (30) și băuturi (35).

La nivel european, România are 13 produse recunoscute și protejate, dintre care 11 cu Indicație Geografică Protejată (IGP).