Ministerul Justiției. Sursa foto: Arhiva EVZ Una din marile probleme care macină de mulți ani Republica Moldova vizează Justiția. Este vorba despre un sistem care funcționează defectuos și corupt.
Una din marile probleme cu care se confruntă Republica Moldova este legată de reformarea sistemului de Justiție. Un proces de durată și extrem de dificil de realizat. După cum explică Alexandru Buga, într-un articol
„Cea mai grea sarcină a Chișinăului în procesul de aderare la UE este și va fi reforma justiției, care are ca scop final asigurarea unei lupte eficiente cu fenomenul corupției. Sarcina este cu atât mai importantă cu cât sistemul justiției din Republica Moldova este perceput în societate ca unul profund corupt, iar încrederea societății în aplicarea justă a legii, prin urmare, este foarte redusă. Un sondaj recent evectuat în Republica Moldova arăta că 95% din respondenți au identificat reforma justiției drept cheia de boltă și prioritară în privința aderării la UE („Euobserver”, 5 martie 2024).
O mare problemă în Republica Moldova
Corupția din sistemul de justiție al Republicii Moldova s-a amplificat de la un an la altul pe parcursul celor 30 de ani de independență, fiind mereu un domeniu neglijat de către factorul politic, care l-a utilizat ca armă în lupta cu oponenții politici sau pentru a favoriza anumite grupări de interese. În consecință, în rândul multor judecători și procurori de la din Republica Moldova, s-a creat în timp sindromul imunității pentru actele de corupție, în schimbul loialității față de anumiți actori politici.
În lipsa unor instituții integre în justiție, capabile să stopeze abuzurile și inacțiunile, puterea pro-europeană de la Chișinău a adoptat trei legii cruciale prin care s-au creat trei Comisii pentru evaluarea și selectarea candidaților în instituțiile cheie ale justiției.
Ulterior, cu susținerea partenerilor de dezvoltare, în Republica Moldova a început un amplu proces de evaluare a integrității financiare și etice, așa zis Vetting al subiecților din justiție, similar statelor aflate în proces de aderare la UE, precum Albania și Ucraina. Efectele acestor acțiuni au înfuriat grupările corupte din sistem și grupările oligarhice, obișnuite să-și desfășoare activitățile într-un climat de justiție slăbită și infectat de corupție.
Corupții s-au refugiat spre zonele de influență ale Rusiei
În contextul reformei demarate, anumiți exponenți ai grupărilor corupte din justiție (judecători și procurori) și-au găsit alinare și front comun cu grupările oligarhice conectate la butoanele Federației Ruse (conduse de Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc sau Veaceslav Platon) sau cu exponenții unor partide politice anti-europene conexați la aceleași butoane roșii.
Alianța antireformă în justiție, formată din grupările oligarhice, partidele politice pro-ruse și grupări interne de judecători și procurori corupți, și-a intensificat acțiunile comune odată cu apariția primelor rezultate ale Comisie Pre-Vetting. Pericolul resimțit de aceștia a fost pierderea controlului asupra Curții Supreme de Justiție și Consiliului Superior al Procurorilor, după ce Comisia a selectat doar 5 judecători (18%) din cei 28 înscriși la concurs pentru funcția de membru al CSM și 9 (45%) din cei 21 de candidați la funcția de membru a CSP (...), conform activenews.ro.
Recomandările noastre
