Palpitațiile cardiace pot fi bruște și alarmante, dar înțelegerea cauzelor acestora este esențială pentru menținerea sănătății inimii.

Vom analiza trei factori principali care pot declanșa senzația de palpitații: stresul, consumul de alcool și fumatul, precum și afecțiunile medicale care pot juca un rol esențial în acest simptom neplăcut.

Este deosebit de important să acordăm atenție palpitațiilor dacă avem o boală cardiovasculară, deoarece poate fi un simptom al unor potențiale complicații. Măsurarea ritmului cardiac face parte din monitorizarea generală a stării noastre de sănătate, așa că este important să o putem realiza cu precizie și în mod regulat. Tensiometrul SENDO One poate fi o alegere potrivită pentru monitorizarea tensiunii arteriale, deoarece este un dispozitiv validat clinic de Societatea Europeană de Hipertensiune, are funcție de detectare a aritmiei și garantează precizie clinică la domiciliu.

Ce sunt palpitațiile?

Palpitațiile cardiace sunt senzația că inima pare că sare din piept, că bate foarte repede. Este posibil să simțiți palpitațiile în piept sau în gât. Palpitațiile inimii pot apărea în orice moment, chiar dacă vă odihniți sau faceți activități normale. Deși pot fi înspăimântătoare, palpitațiile nu sunt de obicei grave sau îngrijorătoare. Cu toate acestea, uneori pot fi asociate cu un ritm cardiac anormal care necesită atenție medicală.

În cazul în care palpitațiile sunt cauzate de o anumită problemă cardiacă, sunt posibile complicații:

• Leșin: Dacă inima are un ritm accelerat, tensiunea arterială poate scădea, provocând leșin. Acest lucru este mai probabil la persoanele cu o problemă cardiacă preexistentă, cum ar fi boala cardiacă congenitală sau anumite probleme ale valvelor.
• Stop cardiac: Este posibil ca palpitațiile să fie cauzate de probleme de ritm cardiac care pun viața în pericol și să provoace oprirea totală a bătăilor inimii.
• Atac de cord: În cazul unor probleme cardiace care provoacă și palpitații, se adună sânge în exces și se formează cheaguri care blochează arterele inimii. Dacă cheagul se desprinde, acesta poate bloca o arteră cerebrală, provocând un accident vascular cerebral.
• Insuficiență cardiacă: anumite variații ale bătăilor inimii (aritmii) pot reduce capacitatea de pompare a inimii.

Dacă aveți des senzația de palpitații este posibil să aveți nevoie de intervenție medicală. Dacă, pe lângă palpitații, vă confruntați cu disconfort sau dureri în piept, leșin, dificultăți de respirație sau amețeli severe, este imperativ să solicitați asistență medicală cât mai curând posibil. Pentru a ne monitoriza starea generală și sănătatea inimii noastre, este util să folosim un tensiometru de încredere.

Dezvoltat special pentru cuplurile care doresc să-şi monitorizeze tensiunea cu ajutorul aceluiaşi dispozitiv, dar să îşi stocheze separat evidenţa măsurătorilor tensiunii, SENDO One este „Votat Produsul Anului 2023” în categoria tensiometre de către consumatorii români. Are memorie pentru doi utilizatori, garanţie de 5 ani şi este extrem de simplu de folosit, doar prin apăsarea unui singur buton. În perioada 14-17 Februarie, pentru a sărbători Valentine’s Day, beneficiaţi de un discount special de 10% la achiziţionarea tensiometrului SENDO One de pe ro.sendo.info – folosiţi codul promoţional SENDO14.

Stresul - cauză a palpitațiilor

Cum ne afectează stresul?

Stresul și palpitațiile inimii sunt adesea strâns conectate, provocând disconfort și anxietate pentru cei care le experimentează. Stresul poate face ca inima să bată mai repede și poate adăuga un efort suplimentar la viața de zi cu zi. Atunci când o persoană este stresată, organismul secretă hormoni precum adrenalina, care pregătesc corpul pentru un răspuns rapid. Acești hormoni pot accelera ritmul cardiac și pot provoca senzația de pulsații. Pentru mulți, acest răspuns fiziologic la stres este temporar și reversibil.

Cu toate acestea, pentru unele persoane, stresul constant poate duce la perioade prelungite de palpitații cardiace. Dacă stresul devine cronic, acest lucru poate contribui la dezvoltarea unor modificări permanente ale ritmului cardiac. Persoanele care suferă de tulburări de anxietate suferă adesea de îngrijorare constantă și de gânduri iraționale, ceea ce duce la un răspuns fiziologic care poate include dureri de cap, transpirație și probleme cu stomacul, pe lângă palpitații.

Metode de a face față stresului  

Pentru a evita senzația de palpitații, este important să apelăm la metode de gestionare a stresului. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, yoga și meditația, pot ajuta la reducerea stresului și la readucerea ritmului cardiac la valori normale. Psihoterapia poate fi, de asemenea, utilă, deoarece un terapeut poate oferi instrumente pentru a face față stresului. Uneori poate fi administrată și o terapie medicamentoasă, care va fi stabilită de specialistul potrivit.

Reducerea stresului bazat pe conștientizare (Mindfulness-Based Stress Reduction - MBSR) este o intervenție minte-corp care ne învață tehnici de bază de meditație și yoga, în opt sesiuni de 2 ore și jumătate și o practică zilnică acasă. Această metodă încurajează utilizarea abilităților de conștientizare în momente de stres, anxietate sau simptome nedorite, cum ar fi durerile sau palpitațiile. Practicanții MBSR obțin adesea o perspectivă și un control asupra simptomelor legate de stres și îmbunătățiri ale stării generale de bine.

Efectele alcoolului și fumatului asupra palpitațiilor

Rolul alcoolului

Consumul de alcool în cantități mari este adesea însoțit de bătăi neregulate ale inimii, dar chiar și cantitățile moderate de alcool consumate în mod regulat cresc riscul de palpitații. Alcoolul poate provoca fibrilație atrială, care este o aritmie atrială și reprezintă un factor principal în cazul accidentelor vasculare cerebrale, insuficiență cardiacă și alte complicații cardiace.

Deși este o idee populară că un consum moderat de alcool ar putea avea un efect benefic asupra inimii, analize mai recente arată că acest efect benefic nu se aplică în cazul palpitațiilor. Alcoolul provoacă aceste modificări ale ritmului cardiac în următoarele moduri:

• Efectul asupra celulelor: consumul de alcool lezează celulele inimii, ducând la cicatrizări fibroase care provoacă bătăi neregulate ale inimii.
• Efecte electrofizice: celulele din inimă sunt coordonate de semnale electrice, care după un consum prelungit de alcool sunt alterate și perturbă ritmul normal al inimii.
• Efecte asupra sistemului nervos autonom: acest sistem este responsabil pentru controlul funcțiilor organismului, cum ar fi respirația, digestia și este implicat în controlul ritmului inimii. Alcoolul stimulează sistemul nervos astfel încât să perturbe acest control al bătăilor inimii.

Rolul fumatului

Fumatul este un obicei dăunător care are un impact serios asupra sistemului cardiovascular și joacă un rol în apariția palpitațiilor. Nicotina și alte substanțe toxice din fumul de țigară pot duce la bătăi rapide ale inimii și la un ritm cardiac neregulat.

Fumatul duce la o afecțiune cunoscută sub numele de scleroză arterială, în care arterele se îngustează și se întăresc din cauza acumulării de plăci de colesterol, grăsime și țesut fibros. Acest lucru restricționează fluxul normal de sânge către inimă și poate cauza stres asupra mușchiului cardiac, ceea ce duce la palpitații mai frecvente.

Este important de reținut că fumatul nu numai că crește riscul de palpitații, dar favorizează și dezvoltarea altor complicații cardiace grave, cum ar fi bolile coronariene, infarctul și aritmiile. Toxinele din fumul de țigară au un impact negativ asupra celulelor cardiace și asupra sistemului care controlează ritmul inimii, ceea ce poate duce la ritmuri neregulate.

Pe lângă impactul direct asupra persoanelor care fumează, efectele negative ale fumului de țigară îi afectează și pe ceilalți care sunt expuși la el. Fumatul pasiv poate provoca aceleași efecte negative ca și fumatul activ. S-a demonstrat că fumatul în timpul sarcinii și expunerea copiilor mici la fumul de țigară duce la creșterea palpitațiilor cardiace mai târziu în viață.

Renunțarea la fumat poate avea un efect pozitiv asupra sănătății inimii. Renunțarea la acest obicei dăunător nu numai că reduce riscul de boli de inimă, dar îmbunătățește și sănătatea generală a inimii. Atunci când o persoană se oprește din fumat, aceasta oferă o oportunitate pentru inima sa de a se recupera și de a funcționa mai eficient, ceea ce poate contribui la reducerea palpitațiilor și la îmbunătățirea funcției cardiace.

Rolul afecțiunilor medicale în apariția palpitațiilor

În afară de bolile sistemului cardiovascular care pot provoca palpitații, există și alte tipuri de afecțiuni medicale care pot fi responsabile. Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni care provoacă palpitații și care ar trebui să vă facă să fiți mai atenți la sănătatea inimii dumneavoastră sunt:

Probleme tiroidiene

Hormonul tiroidian afectează puterea și viteza bătăilor inimii, tensiunea arterială și nivelul colesterolului. Prin urmare, o funcționare defectuoasă a tiroidei poate cauza probleme care se prefac în boli de inimă sau agravează bolile de inimă existente.

• Hipotiroidismul reprezintă o glandă tiroidă hipoactivă și poate afecta inima și sistemul circulator în multe feluri. Insuficiența hormonului tiroidian încetinește ritmul cardiac, precum și scăderea elasticității vaselor de sânge. O elasticitate redusă crește tensiunea arterială, ceea ce pune presiune asupra inimii.
• Hipertiroidismul este o glandă tiroidă hiperactivă. Deși această afecțiune este semnificativ mai puțin frecventă, excesul de hormoni tiroidieni face ca inima să bată mai tare și mai repede și poate provoca un ritm cardiac anormal.

Diabet

S-a constatat că unele dintre complicațiile diabetului duc la probleme ale sistemului cardiovascular și pot fi, de asemenea, cauza palpitațiilor. Diabetul provoacă modificări structurale la nivelul inimii, cum ar fi hipertrofia (creșterea mușchiului cardiac), depunerea de grăsime în inimă și apariția de țesut fibros. Toate aceste modificări duc la anomalii ale ritmului cardiac.

În plus, diabetul afectează, de asemenea, sistemul nervos autonom, ducând astfel la aritmie. Diabetul are, de asemenea, un rol negativ asupra semnalelor electrice care controlează ritmul inimii, încetinindu-le și scoțând inima din ritmul său normal. Procesele inflamatorii care sunt prezente în această boală au, de asemenea, un rol în alterarea ritmului cardiac și contribuie la senzația de palpitații.

Deshidratarea

Deshidratarea este o afecțiune care poate provoca o senzație crescută de palpitații care apare din cauza mai multor factori. Atunci când organismul este deshidratat, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele, ceea ce crește ritmul cardiac și palpitațiile. În plus, sângele se îngroașă atunci când suntem deshidrataţi, ceea ce îngreunează și mai mult bătăile inimii. În unele cazuri, deshidratarea poate duce, de asemenea, la dezechilibre electrolitice, care cresc ritmul cardiac și respirația rapidă.