Viața la bloc presupune respectarea unor reguli de conviețuire în comun, dar și a unor reglementări stabilite prin lege, pe care trebuie să le respecte toți cei care locuiesc în imobilul respectiv. Orice demers, pe care îl inițiază proprietarul unui apartament, care afectează într-un fel sau altul viața în comun trebuie anunțată și avizată de ceilalți.

Viața la bloc implică respectarea unor reguli legate de conviețuirea în comun. Orice demers inițiat de proprietarul unui apartament trebuie să țină cont de punctul de vedere al celorlalți. Orice lucrare, mai ales cele care afectează spațiile comune necesită acordul asociației de proprietari sau al vecinilor. În caz contrar, legea prevede sancțiuni pentru cei ce nu respectă aceste reglementări.

Viața la bloc și renovarea apartamentului

Orice proprietar are dreptul să execute mici lucrări de renovare în propriul apartament. Doar că, în anumite situații, atunci când vorbim de ceva mai mult decât o simplă zugrăveală, trebuie să țină cont de părerea vecinilor. Aceasta deoarece viața la bloc presupune respectarea unor reguli și reglementări.

De regulă, majoritatea proprietarilor de apartamente nu țin cont de prevederile legale când au de executat lucrări de renovare. Ei cumpără materialele de care au nevoie, angajează un băiat, poate doi, în funcție de complexitate și dau drumul la treabă. Doar că viața la bloc este ceva mai complicată, iar încălcarea regulilor poate veni cu amenzi usturătoare.

Pentru anumite lucrări, propietarii au nevoie chiar de autorizații de construcții, conform prevederilor legale. Astfel, dacă o intervenție afectează structura de rezistență a clădirii și/ sau aspectul arhitectural, nu se poate executa decât cu autorizațiile și avizele necesare. Între aceste lucrări vorbim despre închiderea balconului, recompartimentarea locuinței, modificarea fațadei etc.

Actele de care este nevoie

Viața la bloc prespune, așa cum arătam, respectarea unor reglementări. În cazul unor lucrări de intervenție din cele enumerate mai sus, proprietarii de apartamente trebuie să dețină o serie de documentații tehnice:

• memoriu de arhitectură;
• releveu;
• propunerea de compartimentare/desființare, pentru lucrările ce vizează recompartimentarea interioară sau închiderea balcoanelor;
• avizul proiectantului inițial sau, după caz, expertiză tehnică pentru unitatea locativă/spațiul aflat în proprietatea solicitantului indiferent de funcțiune.

Lucrurile se complică și mai mult în cazul clădirilor încadrate în categoria monumentelor istorice. În aceste cazuri, viața la bloc se complică și mai mult. Este nevoie, obligatoriu, de autorizație de construcție. Singurele operațiuni care se pot efectua fără acest document sunt zugrăvelile, cu condiția să nu modifice elemente de fațadă și/sau culorile originale.

Viața la bloc și sancțiunile prevăzute de lege

Cei care nu respectă aceste reglementări riscă amenzi destul de consistente. Sancțiunile pentru lucrări neautorizate, chiar în propria locuință, pornesc de la 1.000 și pot ajunge la 100.000 de lei. Acestea se aplică pentru intervențiile cu potențial de risc - dărâmarea pereților - acolo unde nu există autorizații de construire.

Astfel de lucrări pot afecta structura de rezistență a clădirii, drept care necesită un punct de vedere specializat.

De menționat că oricine din bloc, poate sesiza primăria sau Inspectoratul de Stat în Construcții cu privire la lucrările neautorizate. Iar în cazul în care, după plata amenzii, proprietarul continuă lucrările fără autorizație, riscă și dosar penal.

Lucrările care se pot face fără autorizație

Există o serie de lucrări, stabilite prin actele normative care se pot face fără a fi nevoie de autorizații de construire. Este vorba despre acele intervenții ce nu pun în pericol structura de rezistență sau arhitectura clădirii. În unele cazuri, însă, viața la bloc prespune acordul vecinilor afectați sau a asociației de proptietari. Este vorba despre:

•  reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepția clădirilor declarate monumente istorice, în condițiile legii;
• zugrăveli și vopsitorii interioare;
• reparații la instalațiile interioare, la branșamentele și racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcțiilor, în limitele proprietății, montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum și montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități.