Criza climatică afectează România: veri secetoase, temperaturi record în 2023 și cel mai cald Crăciun din ultimii șase ani.

Criza climatică le produce românilor o stare de anxietate după verile secetoase din ultimii doi ani.

Criza climatică - România a înregistrat cel mai cald an din istorie

România s-a confruntat în 2023 cu cele mai mari temperaturi. Temperatura medie a fost de 12,5 grade, cu 2,3 grade peste normalul climatic din perioada 1981 - 2010.

2023 este și anul cu cel mai cald Crăciun, când s-au înregistrat 17 grade Celsius la nivel național și aproape 21 de grade la Calafat, un record pentru ultimii șase ani. Țara noastră se află, așadar, în plină criză climatică.

Aceste date sunt confirmate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), care arată că perioada 2012-2023 este cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o medie anuală de 12 ani consecutivi. Potrivit comunicatului:

„Acest fenomen a fost observat începând cu perioada industrială (1850-1900), din cauze definite, în principal datorită activităţilor umane, a creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), modificări în gradul de utilizare al terenurilor (defrişări), deşeuri. Cu alte cuvinte, schimbările climatice reprezintă un termen generic pentru o gamă mai largă de fenomene, printre care şi încălzirea globală. Toate aceste modificări au impact asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii comunităţii umane, a resurselor de apă cu consecinţe directe asupra sectoarelor economice”.

Cum arată criza climatică la nivel european?

România nu este singura țară afectată de schimbările climatice: la nivel european, 2023 a fost cel mai cald an de când există date meteorologice, potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că fenomenele extreme, cum ar fi seceta severă, vor persista dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor scădea. Acestea sunt cauzate, în mare parte, de activitățile umane (probabilitate de peste 95%) și au dus la o creștere fără precedent a temperaturii globale, se arată în comunicatul Ministerului Mediului.

Ministerul Mediului subliniază că încălzirea globală este legată de efectul de seră, proces prin care o parte din energia solară este reținută de atmosferă, iar restul este reflectată în spațiu. Gazele cu efect de seră, precum dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O), provin, în special, din arderea combustibililor fosili și au depășit semnificativ nivelurile dinaintea erei industriale.

În prezent, omenirea emite aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a respecta Acordul de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Luând în calcul și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani, se menționează în comunicat.

Consecințele schimbărilor climatice

Încălzirea nu se oprește aici și ne aduce tot mai multe fenomene meteorologice extreme care deja le-au dat bătăi de cap românilor. Vor fi și mai dese și mai puternice, provocând distrugeri și pierderi de vieți omenești din cauza secetelor, inundațiilor, uraganelor și incendiilor.

România e de acord cu Uniunea Europeană să caute soluții eficiente pentru a ajuta țările vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice. Și-a propus să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, pentru ca ulterior, să ajungă la neutralitate climatică până în 2050.

Temperatura medie la suprafața globului a atins valori record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce privește media anuală, citează Știripesurse.

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.