Câștigător al alegerilor legislative de duminică din Serbia, președintele naționalist Aleksandar Vucic navighează între două ape, la jumătatea distanței dintre Uniunea Europeană, la care Belgradul vrea oficial să adere, și Rusia, cu care întreține relații privilegiate.

Nu au fost surprize duminică, 17 decembrie, la Belgrad. La alegerile legislative sârbe au triumfat naționalistul și pro-europeanul SNS (Partidul Progresist Sârb, de pe lista „Serbia nu trebuie să se oprească” câștigând 46,7% din voturi și 127 din cele 150 de locuri în Parlament, scrie France24.

Vucic, câștigător. Nereguli la legislative și locale

Potrivit acestor prime rezultate oficiale, partidul președintelui Aleksandar Vucic, reales în 2022, a devansat cu mult opoziția condusă de lista coaliției  „Serbia împotriva violenței” (23,5%). SNS s-a clasat, de asemenea, pe primul loc în cursa pentru primăria Belgradului, cu 44,5% din voturi, tot înaintea coaliției (38,2%).

Alegerile legislative și municipale au fost însă afectate de numeroase nereguli, potrivit Centrului pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate (CRTA), într-o țară încă în mare măsură subminată de corupție.

Potrivit observatorilor din cadrul acestui ONG creat în 2016, „nereguli care au compromis direct rezultatele alegerilor au fost înregistrate în 5% din secțiile de votare în timpul alegerilor parlamentare și în 9% din secțiile de votare în timpul alegerilor de la Belgrad”.

CRTA vorbește în special despre „buletinele de vot completate dinainte”, „migrația organizată a alegătorilor” sau chiar „presiuni” și „mită”.

Acuzațiile de fraudă au fost confirmate de un raport preliminar al misiunii internaționale de observare (OSCE, Parlamentul European și Consiliul Europei), care menționa „cumpărarea de voturi” și „introducerea de buletine în urne”.

Luni seara, câteva mii de manifestanți s-au adunat în fața sediului comisiei electorale pentru a cere anularea alegerilor municipale din Belgrad, descrise drept cele mai contestate.

Corupție și violență politică

Climatul de violență politică din jurul alegerilor din Serbia nu pare să se îmbunătățească.

„Din păcate, şi de data aceasta ne confruntăm cu o frică enormă în Serbia... Trăim într-o țară a violenței, a corupției și a crimalităţii teribile”, declara în urmă cu câteva zile unul dintre liderii coaliției „Serbia Împotriva Violenței”, Borko Stefanovic.

Pe 23 noiembrie 2018, opozantul a fost bătut cu o rangă de fier în marja unei întâlniri politice la Krusevac, bastion al puterii centrale.

Aceste acuzații sunt privite prost la Bruxelles, la zece ani după începerea negocierilor de aderare a Serbiei la UE.

Cu câteva săptămâni mai devreme, Consiliul UE a emis un raport amestecat privind situația democratică din această mică țară balcanică (7 milioane de locuitori), subliniind că trebuie „să-și intensifice eforturile în lupta împotriva corupției și crimei organizate și în lupta împotriva tuturor formelor de dezinformare”.

Vrea Vucic în UE, de fapt?

Dar dorește Serbia cu adevărat să adere la Uniunea Europeană?

Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun mai mulți observatori. Potrivit lui Florent Marciacq, cercetător asociat la Ifri și specialist în Balcani, „sunt reforme care se fac doar în aparență și o autocrație care se consolidează”.

Specialistul vorbeşte despre „o scădere a libertății presei, despre o violența politică ce se dezvoltă”.

Mai presus de toate, „lupta împotriva corupției face progrese doar în aparență. Sunt reforme implementate în spitale, dar nu și pe proiecte majore de investiții”, precizează cercetătorul.

Rusia la pândă

O altă problemă care trenează după părerea europenilor: Kosovo. Dacă din 2011, Bruxelles-ul are satisfacţia de a menține dialogul între Serbia și această regiune cu majoritate albaneză a cărei independență proclamată în 2008 nu a fost încă recunoscută de Belgrad, discuțiile privind recunoașterea reciprocă au dificultăţi să reușească.

În martie, Belgradul și Pristina nu au reușit să ajungă la un acord.

„Vucic va continua să facă un joc dublu. El oferă UE garanții false în anumite chestiuni pentru a arăta că este de bună credință, dar în realitate menținerea sa la putere are legătură cu crima organizată”, susține un consilier politic din regiune care preferă să-şi păstreze anonimatul.

Eforturile de pace au eșuat definitiv pe 24 septembrie, când un comando de câteva sute de sârbi puternic înarmați a luat cu asalt satul Banjska, ucigând patru persoane.

Potrivit „Le Monde”, peste patruzeci de lansatoare de rachete antitanc RPG, aproape 200 de lansatoare de grenade, zeci de puști automate, mine și 80.000 de cartușe au fost găsite în vehiculele abandonate în jurul localităţii.

Vucic neagă acuzațiile privitoare la Kosovo

Kosovarii, care au oprit atacul în ultimă instanţă, au acuzat direct Belgradul că a orchestrat atacul, ceea ce Aleksandar Vucic a negat. Însă ancheta a arătat rapid că îl cunoaște pe liderul comandoului, Milan Radoicic.

Acesta din urmă a fost chiar vicepreședintele Listei Sârbe pentru Kosovo, formațiune considerată a fi brațul politic al Belgradului din nordul Kosovo.

„Am găsit depozite de arme în nordul Kosovo pentru a înarma aproape 400 de persoane. Cum au intrat? Cineva va trebui să răspundă într-o zi. Diplomații europeni încă vor să creadă că Belgradul este în afara tuturor acestor lucruri, ceea ce produce o mare frustrare la Pristina”, avertizează consilierul politic din Balcani.

Serbia lui Vucic și Rusia lui Putin

Pentru a pune presiune asupra vecinului său kosovar, Serbia se poate baza în special pe cel de-al doilea aliat al său, Rusia. Cele două țări au legături istorice și culturale profunde, precum și o neîncredere reciprocă în NATO, care a bombardat Belgradul în 1999, în timpul războiului cu Kosovo.

Potrivit unui sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe, realizat în 2022, 54% dintre sârbi consideră Rusia un aliat și 95% un partener necesar.

Țara balcanică nu a adoptat niciodată sancțiunile occidentale împotriva Moscovei inițiate după invadarea Ucrainei, în februarie 2022. „Serbia este dependentă de Rusia pe scena internațională pentru a-și promova agenda de nerecunoaștere a Kosovo”, confirmă Florent Marciacq.

Kremlinul nu s-a înşelat. Duminică seara, după victoria lui Aleksandar Vucic la alegerile legislative, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, s-a grăbit să-l felicite.

(Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)