Sfântul Andrei - Ocrotitorul României între tradiția istoric-religioasă și politica bisericească. Cum a ajus Sfântul Andrei să devină cel mai important sfânt pentru români?

Sfântul Andrei - Ocrotitorul României între tradiția istoric-religioasă și politica bisericească. Cum a ajus Sfântul Andrei să devină cel mai important sfânt pentru români?

Sfântul Apostol Andrei este conform textelor Noului Testament, primul chemat la Apostolie și fratele Apostolului Pavel. A predicat conform istoriei religioase a secolului IV, în Sciția, după Rusalii sau Pogorârea Sfântului Duh,

A fost martirizat la Patras în 30 noiembrie 60 d.Hr., la Patras, pe o cruce în formă de X. Crucea sa apare pe steagul național al Scoției.

Sfântul Andrei - fabricarea „dosarului” ecclesiastic

România și-a propus să arate că nu doar în știință a fost înaintea multora. Creștinismul românesc este conform teologilor de inspirație apostolică prin venirea Sfântului Andrei în Sciția din care făcea parte și Dobrogea gerco-romană (Sciția Mică, numită așa încă din epoca elenistică), deși latura martiric-misionară este predominantă.

Dacă maghiarii îl au pe Sfântul Ștefan sau rușii pe Sfântul Vladimir, bulgarii pe sfinții Chiril și Metodie, de ce românii n-ar fi avut și ei un sfânt fondator? Și nu unul oarecare ci pe primul chemat la Apostolie? Adică chiar și înaintea părintelui catolicismului, fratele său Petru?

Teologul, istoricul, avocatul Ion Dinu și Peștera  de pe raza localității Ion Corvin

În anul 1920, Ion „Jean” Dinu, un istoric, teolog și avocat dobrogean, susținând că a avut viziune divină a descoperit pe raza localității constănțene Ion Corvin o peșteră pe care a numit-o Peștera Sfântului Andrei. A susținut acest fapt și autoritățile bisericești de atunci (primul patriarh Miron Cristea devenit primul Patriarh în 1925) i-au dat apă la moară.

Peștera se găsea în apropierea Pădurii Migilet, în satul numit de turci Corbul (Kuzgun. Reforma localităților din anii 20 i-a dat numele Ion Corvin. Ion Dinu era originar din Adamclisi și a trăit între 1890 și 1965. În 1945, a început să insiste foarte mult cu ideea prezenței aici a Sfântului Andrei deși în 1939, chiar el care se luptase ca acolo să fie Cișmeaua lui Eminescu inaugurată în 1922 (Eminescu a ajuns la Constanța prin 1882, detestase inițial venirea Dobrogei în granițele României și nu călătorise decât la Constanța unde a stat la băi se soare cîteva zile, fapt atestat de scrisori trimise Veronicăi Micle) spunea că a susține „întemeierile creștine andreiene” sunt „debitări retorice”.

Peștera Sfântului Andrei este azi loc de pelerinaj iar Cișmeaua lui Eminescu un loc de tradiție pentru simbolistica românismului. Eminescu a fost lipit de Dobrogea pentru a se accentua „dezorientalizarea” acestui pământ românesc dintre Dunăre și mare care 471 de ani fusese ocupat de turci.

Sfântul Andrei și perioada 1995-2011

În lupta pentru ca Arhiepiscopia Tomisului să fie Mitropolie (în tradiția primară a Mitropoliei Tomisului din era Sinoadelor Ecumenice), a început lupta pentru acreditarea Sfântului Andrei ca ocrotiror al României. Până în 1995 nu avea nici cruce roșie în calendar. În 1997, devine Sfânt Ocrotitor, în 2001, celebrarea sa este mare praznic al Bisericii iar din 2011, BOR a cerut Parlamentului iar acesta a aprobat ca ziua de 30 noiembrie să fie zi liberă nelucrătoare.

Așadar, asistăm la perpetuarea unei tradiții de circa 103 ani, a cultului special al Sfântului Andrei, accentuat și de faptul că al doilea hram al Catedralei Mântuirii Neamului de la București este Sfântul Andrei.

Domnitorii români aveau în Evul Mediu particula IO, tradusă prin numele Sfântului Ioan Botezătorul. Așadar, de Sfântul Andrei, până în 1920 și apoi până în 1995, nu se spuneau prea multe.

Dar orice tradiție are până la urmă un început.